Dezastrul bugetului în cifre! Au planificat mai mult, dar au încasat mai puțin

În doisprezece luni ale anului 2023, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit peste 64,6 miliarde de lei, fiind în creștere cu 9 % comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022 și cu 1,18 miliarde de lai mai puțin față de estimări, arată datele Ministerului Finanțelor.

Încasării mai mari din impozite și taxe

Datele Ministerului Finanțelor relevă că încasările din impozite și taxe au fost cu 400 de milioane de lei mai mari, la 56,4 miliarde de lei. Impozitului persoanelor juridice – 9,1 miliarde de lei, cu 1 miliard de lei mai mult față de cât s-a planificat. Încasările din impozitul pe proprietate au fost mai mici cu 27%, la 34,3 milioane de lei.

Cu 4 miliarde de lei mai puține încasări din TVA

Încasările din TVA ale bugetului au fost cu 1,5 miliarde de lei mai mici față de estimări – 30,1 miliarde de lei. Reducerea a fost de la TVA-ul mărfurilor importate, cu 1,5 miliarde de lei, la 25,1 miliarde de lei. La capitolul granturi au fost încasate cu 1,7 miliarde de lei mai puțin față de estimările de 6,8 miliarde de lei.

Cheltuieli mai puține cu 3,4 miliarde de lei

Statul a cheltuit 80,7 miliarde de lei în anul 2023, cu 3,4 miliarde de lei mai puțin față de cât a planificat, dar cu 17,7% mai mult comparativ cu anul 2022. Transferurile la bugetul public național au fost de 44,1 miliarde de lei. Anul trecut, statul a tăiat de la investițiile capitale 18,7% și a cheltuit 1,704 miliarde de lei.

Executarea bugetului de stat, la finele anului 2023 s-a încheiat cu deficit în sumă de 16,1 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executare #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI