O parte din flota fantomă a lui Putin, care transportă petrol rusesc în India, a fost blocată

Rosneft se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari cu livrarea petrolului către India, care și-a mărit achizițiile de zece ori și a devenit al doilea mare importator după începutul războiului din Ucraina

După cum relatează Reuters, citând comercianți și statistici privind navele, rafinăriile indiene au suspendat achizițiile de petrol Sokol produs la Sakhalin, după ce Statele Unite au impus sancțiuni proprietarilor flotei care transportă petrol rusesc, sfidând sancțiunile.

Compania Sakhalin-1, o subsidiară a Rusiei Rosneft, este nevoită să țină petrolul Sokol în tancurile maritime în așteptarea cumpărătorilor, iar până la sfârșitul lunii ianuarie volumul „blocat” pe nave depășea deja 10 milioane de barili. 14 tancuri au fost transformate în „depozite plutitoare”, inclusiv trei supertancuri VLCC capabile să transporte până la 2 milioane de barili de petrol. Volumul total de petrol Sokol acumulat depășește deja nivelul lunar al producției proiectul Sakhalin-1, a cărui capacitate este de 220 de mii de barili pe zi.

Potrivit a doi comercianți, problemele legate de vânzarea petrolui ar putea afecta negativ producția din Rusia.

În loc de petrol rusesc, Indian Oil Corp își mărește achizițiile din Orientul Mijlociu, spun surse Reuters. Iar volumul livrărilor din Federația Rusă către India scade rapid: în decembrie au ajuns la doar 1,5 milioane de barili pe zi, deși în mai au ajuns la 2,15 milioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #India #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.