O parte din flota fantomă a lui Putin, care transportă petrol rusesc în India, a fost blocată

27 Ian. 2024, 13:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Ian. 2024, 13:54 // Actual //  bani.md

Rosneft se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari cu livrarea petrolului către India, care și-a mărit achizițiile de zece ori și a devenit al doilea mare importator după începutul războiului din Ucraina

După cum relatează Reuters, citând comercianți și statistici privind navele, rafinăriile indiene au suspendat achizițiile de petrol Sokol produs la Sakhalin, după ce Statele Unite au impus sancțiuni proprietarilor flotei care transportă petrol rusesc, sfidând sancțiunile.

Compania Sakhalin-1, o subsidiară a Rusiei Rosneft, este nevoită să țină petrolul Sokol în tancurile maritime în așteptarea cumpărătorilor, iar până la sfârșitul lunii ianuarie volumul „blocat” pe nave depășea deja 10 milioane de barili. 14 tancuri au fost transformate în „depozite plutitoare”, inclusiv trei supertancuri VLCC capabile să transporte până la 2 milioane de barili de petrol. Volumul total de petrol Sokol acumulat depășește deja nivelul lunar al producției proiectul Sakhalin-1, a cărui capacitate este de 220 de mii de barili pe zi.

Potrivit a doi comercianți, problemele legate de vânzarea petrolui ar putea afecta negativ producția din Rusia.

În loc de petrol rusesc, Indian Oil Corp își mărește achizițiile din Orientul Mijlociu, spun surse Reuters. Iar volumul livrărilor din Federația Rusă către India scade rapid: în decembrie au ajuns la doar 1,5 milioane de barili pe zi, deși în mai au ajuns la 2,15 milioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.