O parte din flota fantomă a lui Putin, care transportă petrol rusesc în India, a fost blocată

Rosneft se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari cu livrarea petrolului către India, care și-a mărit achizițiile de zece ori și a devenit al doilea mare importator după începutul războiului din Ucraina

După cum relatează Reuters, citând comercianți și statistici privind navele, rafinăriile indiene au suspendat achizițiile de petrol Sokol produs la Sakhalin, după ce Statele Unite au impus sancțiuni proprietarilor flotei care transportă petrol rusesc, sfidând sancțiunile.

Compania Sakhalin-1, o subsidiară a Rusiei Rosneft, este nevoită să țină petrolul Sokol în tancurile maritime în așteptarea cumpărătorilor, iar până la sfârșitul lunii ianuarie volumul „blocat” pe nave depășea deja 10 milioane de barili. 14 tancuri au fost transformate în „depozite plutitoare”, inclusiv trei supertancuri VLCC capabile să transporte până la 2 milioane de barili de petrol. Volumul total de petrol Sokol acumulat depășește deja nivelul lunar al producției proiectul Sakhalin-1, a cărui capacitate este de 220 de mii de barili pe zi.

Potrivit a doi comercianți, problemele legate de vânzarea petrolui ar putea afecta negativ producția din Rusia.

În loc de petrol rusesc, Indian Oil Corp își mărește achizițiile din Orientul Mijlociu, spun surse Reuters. Iar volumul livrărilor din Federația Rusă către India scade rapid: în decembrie au ajuns la doar 1,5 milioane de barili pe zi, deși în mai au ajuns la 2,15 milioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #India #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.