Dezastrul bugetului în cifre! Au planificat mai mult, dar au încasat mai puțin

În doisprezece luni ale anului 2023, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit peste 64,6 miliarde de lei, fiind în creștere cu 9 % comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022 și cu 1,18 miliarde de lai mai puțin față de estimări, arată datele Ministerului Finanțelor.

Încasării mai mari din impozite și taxe

Datele Ministerului Finanțelor relevă că încasările din impozite și taxe au fost cu 400 de milioane de lei mai mari, la 56,4 miliarde de lei. Impozitului persoanelor juridice – 9,1 miliarde de lei, cu 1 miliard de lei mai mult față de cât s-a planificat. Încasările din impozitul pe proprietate au fost mai mici cu 27%, la 34,3 milioane de lei.

Cu 4 miliarde de lei mai puține încasări din TVA

Încasările din TVA ale bugetului au fost cu 1,5 miliarde de lei mai mici față de estimări – 30,1 miliarde de lei. Reducerea a fost de la TVA-ul mărfurilor importate, cu 1,5 miliarde de lei, la 25,1 miliarde de lei. La capitolul granturi au fost încasate cu 1,7 miliarde de lei mai puțin față de estimările de 6,8 miliarde de lei.

Cheltuieli mai puține cu 3,4 miliarde de lei

Statul a cheltuit 80,7 miliarde de lei în anul 2023, cu 3,4 miliarde de lei mai puțin față de cât a planificat, dar cu 17,7% mai mult comparativ cu anul 2022. Transferurile la bugetul public național au fost de 44,1 miliarde de lei. Anul trecut, statul a tăiat de la investițiile capitale 18,7% și a cheltuit 1,704 miliarde de lei.

Executarea bugetului de stat, la finele anului 2023 s-a încheiat cu deficit în sumă de 16,1 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executare #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.