UE a pregătit un plan de sabotare a economiei Ungariei din cauza vetoului lui Viktor Orban

29 Ian. 2024, 12:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Ian. 2024, 12:06 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană va amenința Ungaria cu sabotarea economiei sale dacă premierul ungar Viktor Orban va bloca asistența pentru Ucraina și la summitul liderilor blocului comunitar ce va avea loc săptămâna aceasta, arată un document confidențial obținut de Financial Times și citat de Reuters.

Documentul obținut de FT arată că oficialii de la Bruxelles au elaborat o strategie care să ia la țintă în mod explicit slăbiciunile economiei ungare, pericliteze stabilitatea forintului și ducă la prăbușirea încrederii investitorilor cu scopul de a afecta „locurile de muncă” și creșterea economică, în cazul în care Orban va folosi în continuare dreptul său de veto pentru a bloca asistența pentru Ucraina, scrie Hotnews.ro.

Documentul afirmă că „în cazul în care nu se ajunge la nicio înțelegere la [summitul de] pe 1 februarie, alți șefi de stat și guvern vor declara în public că, având în vedere comportamentul neconstructiv al premierului ungar (…) ei nu își pot imagina ca” fonduri UE să fie oferite Budapestei.

În lipsa fondurilor europene, „piețele financiare și companiile europene și internaționale ar putea fi mai puțin interesate să investească în Ungaria”, mai notează documentul, adăugând de asemenea că o asemenea pedeapsă „ar putea declanșa o creștere rapidă a costurilor finanțării deficitului public și o cădere a monedei” ungare.

Ungaria, singura țară din UE care a votat împotriva adoptării pachetului masiv de asistență pentru Ucraina

Viktor Orban a blocat în decembrie anul trecut adoptarea pachetului de asistență multianuală în valoare de 50 de miliarde de euro pregătit de UE pentru Ucraina, liderul de la Budapesta declarând câteva zile mai târziu că banii pentru ajutorarea țării vecine nu trebuie să vină din bugetul blocului comunitar.

„Ei vor să dea Ucrainei banii din cadrul bugetului UE, Ungaria vrea să fie dați din afara bugetului UE. Ei au posibilitatea – dacă nu suntem de acord cu acest lucru – să rezolve acest lucru în afara bugetului, dar nu au opțiunea de a rezolva acest aspect din bugetul UE fără aprobarea Ungariei”, a declarat el, printre altele, la o conferință de presă.

Gergely Gulyas, șeful de cabinet al lui Viktor Orban, a reiterat pe 18 ianuarie că guvernul ungar este departe de a ajunge la un acord cu UE privind deblocarea asistenței pentru Ucraina.

Comentariile sale au venit la doar o zi după ce membrii principalelor grupuri din Parlamentul European au convenit marți asupra unui proiect de rezoluție privind atacarea la Curtea de Justiție a UE a deciziei Comisiei de a debloca o parte semnificativă a fondurile europene destinate Ungariei, dar pe care le înghețase din cauza îngrijorărilor privind deteriorarea statului de drept la Budapesta în timpul guvernării lui Viktor Orban.

Comisia condusă de Ursula von der Leyen deblocase 10,2 miliarde de euro din aceste fonduri pentru Budapesta înaintea summitului din luna decembrie în care Orban a blocat pachetul de asistență pentru Ucraina, dar a părăsit sala când s-a votat în privința deschiderii negocierilor de aderare cu Kievul la UE.

Abținerea sa de la vot a permis adoptarea recomandării făcute de Comisia Europeană în luna noiembrie și care vizează, pe lângă negocierile cu Ucraina, și deschiderea discuțiilor cu Republica Moldova.

Primul semn că Viktor Orban ar putea renunța la blocarea sprijinului pentru Kiev

Contactat duminică de Financial Times pentru a comenta planul redactat la Bruxelles privind sabotarea economiei Ungariei, ministrul ungar pentru relația cu UE, Janos Boka, a declarat că nu este la curent cu o astfel de amenințare, dar că Budapesta „nu cedează presiunilor”.

Însă Balazs Orban, consilierul principal al premierului ungar pe probleme politice, a declarat luni dimineața că Budapesta a trimis Bruxelles-ului încă de sâmbătă o propunere care arată că este dispusă să aprobe folosirea bugetului comunitar pentru ajutorarea Ucrainei, cu anumite condiții.

„Bruxelles-ul folosește șantajul împotriva Ungariei de parcă nu va exista ziua de mâine, în pofida faptului că am propus un compromis”, a scris Balasz pe contul său de pe platforma social media „X”, fosta Twitter.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!