UE a pregătit un plan de sabotare a economiei Ungariei din cauza vetoului lui Viktor Orban

29 Ian. 2024, 12:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Ian. 2024, 12:06 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană va amenința Ungaria cu sabotarea economiei sale dacă premierul ungar Viktor Orban va bloca asistența pentru Ucraina și la summitul liderilor blocului comunitar ce va avea loc săptămâna aceasta, arată un document confidențial obținut de Financial Times și citat de Reuters.

Documentul obținut de FT arată că oficialii de la Bruxelles au elaborat o strategie care să ia la țintă în mod explicit slăbiciunile economiei ungare, pericliteze stabilitatea forintului și ducă la prăbușirea încrederii investitorilor cu scopul de a afecta „locurile de muncă” și creșterea economică, în cazul în care Orban va folosi în continuare dreptul său de veto pentru a bloca asistența pentru Ucraina, scrie Hotnews.ro.

Documentul afirmă că „în cazul în care nu se ajunge la nicio înțelegere la [summitul de] pe 1 februarie, alți șefi de stat și guvern vor declara în public că, având în vedere comportamentul neconstructiv al premierului ungar (…) ei nu își pot imagina ca” fonduri UE să fie oferite Budapestei.

În lipsa fondurilor europene, „piețele financiare și companiile europene și internaționale ar putea fi mai puțin interesate să investească în Ungaria”, mai notează documentul, adăugând de asemenea că o asemenea pedeapsă „ar putea declanșa o creștere rapidă a costurilor finanțării deficitului public și o cădere a monedei” ungare.

Ungaria, singura țară din UE care a votat împotriva adoptării pachetului masiv de asistență pentru Ucraina

Viktor Orban a blocat în decembrie anul trecut adoptarea pachetului de asistență multianuală în valoare de 50 de miliarde de euro pregătit de UE pentru Ucraina, liderul de la Budapesta declarând câteva zile mai târziu că banii pentru ajutorarea țării vecine nu trebuie să vină din bugetul blocului comunitar.

„Ei vor să dea Ucrainei banii din cadrul bugetului UE, Ungaria vrea să fie dați din afara bugetului UE. Ei au posibilitatea – dacă nu suntem de acord cu acest lucru – să rezolve acest lucru în afara bugetului, dar nu au opțiunea de a rezolva acest aspect din bugetul UE fără aprobarea Ungariei”, a declarat el, printre altele, la o conferință de presă.

Gergely Gulyas, șeful de cabinet al lui Viktor Orban, a reiterat pe 18 ianuarie că guvernul ungar este departe de a ajunge la un acord cu UE privind deblocarea asistenței pentru Ucraina.

Comentariile sale au venit la doar o zi după ce membrii principalelor grupuri din Parlamentul European au convenit marți asupra unui proiect de rezoluție privind atacarea la Curtea de Justiție a UE a deciziei Comisiei de a debloca o parte semnificativă a fondurile europene destinate Ungariei, dar pe care le înghețase din cauza îngrijorărilor privind deteriorarea statului de drept la Budapesta în timpul guvernării lui Viktor Orban.

Comisia condusă de Ursula von der Leyen deblocase 10,2 miliarde de euro din aceste fonduri pentru Budapesta înaintea summitului din luna decembrie în care Orban a blocat pachetul de asistență pentru Ucraina, dar a părăsit sala când s-a votat în privința deschiderii negocierilor de aderare cu Kievul la UE.

Abținerea sa de la vot a permis adoptarea recomandării făcute de Comisia Europeană în luna noiembrie și care vizează, pe lângă negocierile cu Ucraina, și deschiderea discuțiilor cu Republica Moldova.

Primul semn că Viktor Orban ar putea renunța la blocarea sprijinului pentru Kiev

Contactat duminică de Financial Times pentru a comenta planul redactat la Bruxelles privind sabotarea economiei Ungariei, ministrul ungar pentru relația cu UE, Janos Boka, a declarat că nu este la curent cu o astfel de amenințare, dar că Budapesta „nu cedează presiunilor”.

Însă Balazs Orban, consilierul principal al premierului ungar pe probleme politice, a declarat luni dimineața că Budapesta a trimis Bruxelles-ului încă de sâmbătă o propunere care arată că este dispusă să aprobe folosirea bugetului comunitar pentru ajutorarea Ucrainei, cu anumite condiții.

„Bruxelles-ul folosește șantajul împotriva Ungariei de parcă nu va exista ziua de mâine, în pofida faptului că am propus un compromis”, a scris Balasz pe contul său de pe platforma social media „X”, fosta Twitter.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Aug. 2026, 17:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Aug. 2026, 17:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 130% de la începutul anului, iar nivelul redus al rezervelor și riscurile privind aprovizionarea sporesc îngrijorările înaintea sezonului rece.

Cotațiile futures pentru gazele naturale la hub-ul olandez TTF, principalul reper pentru piața europeană, au trecut joi de 65 de euro pentru un megawatt-oră, atingând cel mai ridicat nivel din martie. Creșterea are loc în plină perioadă de caniculă în Europa, care contribuie la majorarea consumului de energie electrică, notează Euronews.

Temperaturile record determină o cerere mai mare de electricitate, în timp ce seceta și căldura reduc producția hidro și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze sunt folosite mai intens pentru a acoperi deficitul de producție, ceea ce crește consumul de gaz exact în perioada în care Europa ar trebui să-și refacă rezervele pentru iarnă.

Prețurile actuale sunt încă mult sub recordul de aproximativ 350 de euro/MWh atins în timpul crizei energetice din 2022, declanșată după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, Europa intră în sezonul rece cu depozite mai puțin pline și cu o marjă redusă pentru eventuale noi șocuri de aprovizionare.

La începutul lunii august, depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 57%. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, nivelul de 57,1% înregistrat la 1 august a fost cel mai scăzut pentru această perioadă a anului din seria istorică disponibilă.

Situația este complicată și de mai multe probleme de aprovizionare. Strâmtoarea Hormuz rămâne practic închisă, Norvegia a prelungit unele lucrări de mentenanță la zăcămintele de gaze, iar seceta a afectat producția hidro și nucleară. În același timp, cererea de gaze pentru producerea energiei electrice a crescut pe fondul valului de căldură.

Totuși, Europa este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021–2022: consumul de gaze a scăzut cu 15–20%, iar producția din surse regenerabile și oferta de gaze lichefiate au crescut. Totuși, o iarnă rece poate majora rapid cererea, iar rezervele reduse lasă piața vulnerabilă la noi creșteri de preț. Scumpirea gazelor poate alimenta și inflația din zona euro. Efectul asupra facturilor consumatorilor apare cu întârziere, pe măsură ce furnizorii își reînnoiesc contractele de achiziție.

Potrivit estimărilor Oxford Economics citate în analiză, inflația generală din zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3,5% în a doua jumătate a anului 2026, dacă prețurile angro la gaze se mențin la nivelurile actuale, față de puțin peste 3% în scenariul de bază.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!