Demisie de răsunet! Directorul de la CFM a plecat din funcție

Într-un gest surprinzător, Oleg Tofilat a anunțat astăzi demisia sa din funcția de director general al Întreprinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei. Demisiai vine pe fundalul crizei grave a achitării salariilor, restante de aproape 3 luni, care a afectat angajații companiei.

Situația tensionată a devenit evidentă în ultimele săptămâni, odată cu creșterea nemulțumirii și frustrării printre lucrătorii din cadrul Căii Ferate a Moldovei, care nu și-au primit salariile de mai bine de 10 săptămâni. Această situație a generat proteste și discuții aprinse în rândul angajaților, iar presiunea a crescut și asupra conducerii companiei.

Șeful Serviciul comercial de la CFM, Dumitru Prohnițchi a spus că după ora 14:00 instituția va veni cu un comunicat

Ieri, 28 ianuarie, Oleg Tofilat, într-o postare pe Facebook, declara că: ”de aproape trei ani de când conduc compania, toate autoritățile de control ale statului au controbuit la rambursarea banilor a exact zero lei la CFM și au prezentat exact zero materiale justificate pentru eventuale încălcări oficiale. Și în tot acest timp, fluxul de scurgeri și prostii, care a început din momentul în care am depus actele pentru concurs, în aprilie 2021, nu s-a oprit”.

Oleg Tofilat a deținut funcția de director general al CFM din 1 iunie 2021. La numirea în fucție anunța planuri grandioase pentru scoaerea din impas a CFM care se confrunta cu o situație financiară dramatică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#demisie #Director #Tofilat #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.