Moldovenii plătesc cel mai mare preț pentru gazele naturale din sud-estul Europei

29 Ian. 2024, 11:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Ian. 2024, 11:08 // Actual //  bani.md

Chiar dacă iarna a adus temperaturi scăzute în întreaga regiune, moldovenii se confruntă cu o altă problemă arzătoare: costul exorbitant al gazelor naturale. Potrivit datelor recente, Republica Moldova se află în topul țărilor cu cel mai mare preț al gazelor naturale din Sud-Estul Europei, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu țări vecine precum Ucraina și Ungaria, prețul gazelor naturale în Republica Moldova este de aproximativ 4 ori mai mare. De asemenea, se constată o discrepanță de 45% față de prețul median al regiunii. Astfel, un metru cub de gaz în Moldova costă aproximativ 12,5 Lei, în timp ce în Ucraina și Ungaria prețul este mult mai accesibil.

Într-o analiză a costurilor din luna decembrie, economistul estimează că moldovenii au fost afectați de o deposedare de aproximativ 750 milioane lei, din motive încă necunoscute. Pentru întregul sezon de încălzire, aceștia se așteaptă să plătească cu peste 4,5 miliarde lei mai mult pentru gazele naturale, luând în considerare prețul median regional.

Această situație ridică întrebări cu privire la responsabilitatea pentru ceea ce mulți consideră o delapidare a resurselor naționale, similară cu scandalul miliardului. Cetățenii se întreabă cine va răspunde pentru această problemă și cum vor fi protejate interesele lor.

În plus, preocupările cresc și în legătură cu absența experților din sectorul energetic care, se pare, au dispărut cu totul. Liniște totală în această privință, ceea ce alimentează speculațiile privind o posibilă criză în gestionarea resurselor energetice. Cetățenii se simt nedreptățiți și îngrijorați, considerând că este dificil să se facă schimbări atunci când cei responsabili par să fie cu gura plină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.