Politicienii maghiari denunţă „şantajul” din partea UE: Accesul la fonduri este folosit pentru şantaj politic

Ungaria a anunţat că nu va susţine eforturile Comisiei Europene de ajuta Ucraina cu un pachet de 50 de miliarde de euro pe parcusul a patru ani, denunţând un şantaj, scrie FT.

Oficialii UE au gândit modalităţi de a „sabota” economia Ungariei dacă ţara nu va ridica dreptul de veto asupra finanţării Ucrainei la summit-ul din această săptămână.

„Ungaria nu cedează în faţa şantajului”, a declarat János Bóka, ministrul pentru Afaceri Europene al Ungariei. „Documentul gândit de birocraţii europeni confirmă ceea ce guvernul maghiar a spus de multă vreme: accesul la fondurile europene este folosit pentru şantaj politic”.

Astfel, într-un document confidenţial văzut de FT se dicuta despre posibilitatea suspendării fondurilor europene pentru Ungaria, dacă ţara îşi va folosi dreptul de veto.

Liderii europeni se vor întâlni joi pentru a discuta un plan de folosi bugetul comunitar în vederea sprijinirii Ucrainei în faţa agresiunii ruse.

Summit-ul a fost convocat deorece Viktor Orban, prim-ministrul maghiar, a blocat un pachet de ajutor pentru Ucraina în decembrie. În acelaşi timp, ajutorul american este suspendat în congres.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#șantaj #Ungaria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a publicat lista oficială cu 22 de bănci rusești sancționate în cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, adoptat oficial vineri. Printre instituțiile vizate se numără T-Bank – una dintre cele mai importante bănci sistemice din Rusia, aflată deja sub sancțiunile SUA din 2023 –, dar și Yandex Bank, Ozon Bank și banca de stat Dom.RF, aflată în top 10 după active.

De asemenea, pe listă au fost incluse și Surgutneftegazbank, Zenit, Loko-bank, Severgazbank, Tatsotsbank, Finam Bank (care a subliniat că brokerul omonim nu este vizat) și alte instituții financiare. Orice tranzacții financiare cu aceste bănci devin ilegale pe teritoriul UE.

Într-o premieră, UE a impus sancțiuni și împotriva a două bănci chineze – Heilongjiang Suifenhe Rural Commercial Bank și Heihe Rural Commercial Bank –, acuzate că furnizează servicii în domeniul criptoactivelor care „subminează semnificativ” regimul de sancțiuni.

Pe lângă acestea, Bruxelles-ul a introdus pe lista neagră 18 persoane fizice și 41 de companii din Rusia, dar și din Emiratele Arabe Unite, Singapore, Mauritius, China, India și Azerbaidjan. Printre persoanele sancționate se numără Karen Șahnazarov, directorul general al „Mosfilm”, Ilșat Șaghiahmetov, fost director al Fondului pentru Dezvoltarea Teritoriilor, Olga Burova, adjunct al ministrului culturii din Crimeea anexată, Tatiana Litvinenko, acționară a gigantului PhosAgro, și mai mulți cetățeni chinezi, indieni și iranieni. Aceștia vor avea interdicție de intrare în UE, iar activele lor în Europa vor fi înghețate.

În paralel, UE a sancționat și companii din industria de apărare, printre care NPP Rubin, NIIPP, Uzina de Mașini-Unelte din Ulyanovsk și altele. Sancțiuni au fost impuse și asupra a 105 petroliere „fantomă”, care nu mai au acces în porturile UE, iar firmele europene nu le mai pot furniza servicii.

Totodată, noul pachet de sancțiuni vizează limitarea exporturilor din China de tehnologii utilizate în producția de drone, rafinăria indiană de 400.000 barili/zi controlată de Rosneft, interzicerea tranzacțiilor cu Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF) și subsidiarele sale, condus de Kirill Dmitriev, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin.

UE are de asemenea în plan scăderea plafonului de preț pentru petrolul rusesc la circa 47,6 dolari/baril și blocarea utilizării conductelor Nord Stream.

Potrivit șefei diplomației europene Kaja Kallas, noul pachet este „unul dintre cele mai puternice” de la începutul războiului și vizează reducerea capacității financiare a Kremlinului de a susține agresiunea asupra Ucrainei.