Politicienii maghiari denunţă „şantajul” din partea UE: Accesul la fonduri este folosit pentru şantaj politic

Ungaria a anunţat că nu va susţine eforturile Comisiei Europene de ajuta Ucraina cu un pachet de 50 de miliarde de euro pe parcusul a patru ani, denunţând un şantaj, scrie FT.

Oficialii UE au gândit modalităţi de a „sabota” economia Ungariei dacă ţara nu va ridica dreptul de veto asupra finanţării Ucrainei la summit-ul din această săptămână.

„Ungaria nu cedează în faţa şantajului”, a declarat János Bóka, ministrul pentru Afaceri Europene al Ungariei. „Documentul gândit de birocraţii europeni confirmă ceea ce guvernul maghiar a spus de multă vreme: accesul la fondurile europene este folosit pentru şantaj politic”.

Astfel, într-un document confidenţial văzut de FT se dicuta despre posibilitatea suspendării fondurilor europene pentru Ungaria, dacă ţara îşi va folosi dreptul de veto.

Liderii europeni se vor întâlni joi pentru a discuta un plan de folosi bugetul comunitar în vederea sprijinirii Ucrainei în faţa agresiunii ruse.

Summit-ul a fost convocat deorece Viktor Orban, prim-ministrul maghiar, a blocat un pachet de ajutor pentru Ucraina în decembrie. În acelaşi timp, ajutorul american este suspendat în congres.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#șantaj #Ungaria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.