Majorarea pensiilor, incertă! Șefa CNAS așteaptă girul Ministerului Muncii

31 Ian. 2024, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Ian. 2024, 10:05 // Actual //  bani.md

Șefa Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), Elena Țîbîrnă, a adus incertitudine în ceea ce privește o posibilă majorare semnificativă a pensiilor pentru pensionarii din Republica Moldova în acest an. În cadrul unei emisiuni televizate la TV8, Țîbîrnă a declarat că situația va fi clarificată în luna martie, când se va lua o decizie cu privire la acest aspect.

Potrivit șefei CNAS, legislația curentă prevede o majorare a pensiilor în funcție de procentul creșterii Produsului Intern Brut (PIB), iar 50% din acest procent de creștere se aplică la pensia medie pe țară. Elena Țîbîrnă a subliniat că așteaptă informații de la ministerul de resort cu privire la creșterea PIB-ului în comparație cu anul precedent.

Până în prezent, nu se cunoaște cu exactitate dacă pensionarii vor beneficia de o majorare semnificativă a pensiilor în acest an. Cu o pensie medie pe țară de 3683 de lei, conform șefei CNAS, așteptările și incertitudinile privind veniturile pensionarilor rămân în atenție.

Decizia finală cu privire la majorarea pensiilor va fi luată în luna martie, moment în care se va ține cont de evoluția PIB-ului și de prevederile legislative existente. Această situație adaugă o doză de așteptare și incertitudine în rândul pensionarilor, care vor fi atenți la decizia autorităților pentru a-și planifica bugetele lunare și cheltuielile viitoare.

În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei – 60 de ani și șase luni. Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie și primesc pensie în jur de 10 ani după ce își încetează activitatea.

La începutul lunii octombrie 2023, în Republica Moldova erau 675,6 mii de pensionari, cu 303  mai puține persoane decât acum un an. Potrivit datelor CNAS, majoritatea covârșitoare a pensionarilor (529,4 mii persoane) primesc pensie pentru limită de vârstă (în medie circa 3.680 lei), iar 99,3 mii – pensie de invaliditate (2.446 lei). Cele mai mari pensii – peste 14.631 de lei – le au „anumite categorii de lucrători ai aviației civile” (448 de persoane).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.