Director regional Moldindconbank: Managerii se autosesizează și conving clienții să nu efectueze transferuri dubioase

Escrocii devin tot mai inventivi în încercările de a obține datele cardurilor ale cetățenilor, însă Moldindconbank se adaptează rapid și zilnic contracarează zeci de tentative de fraudă. Declarația aparține lui Liviu Tarlev, directorul regional Nord al Moldindconbank, în cadrul unei emisiuni la TV Nord.

”Sunt foarte bine pregătiți, știu cum să câștige încrederea beneficiarului de card și să obțină datele personale ale acestuia. De exemplu, escrocul dictează primele patru cifre ale cardului, identice pentru toți și după aceasta propune deținătorului de card să economisească timp și să-i spună celelalte cifre și alte date. O altă schemă vizează vânarea datelor personale online, prin rețele de socializare, prin clonarea site-urilor unor companii. E ușor să depistezi un site fals, deoarece poate conține greșeli tranîn denumirea companiei, designul este unul simplu, într-o singură culoare și apare doar o fereastră, unde trebuie să introduci datele cardului. Dacă vedeți o astfel de pagină web dubioasă, părăsiți-o imediat”, a relatat Liviu Tarlev.

Ilona Creangă, ofițerul de urmărire penală din cardul Inspectoratului de Poliție Bălți, a explicat cum escrocii obțin numărul de telefon, numele și prenumele persoanei pe care o contactează.

”Majoritatea persoanelor indică datele sale de identitate în anunțurile de pe Facebook, completează formulare de participare la tombolă sau introduc datele sale pentru livrarea mâncării comandate, atunci când se deschide o companie nouă, care prestează servicii mai ieftine. Sunt grupări din Ucraina sau anumite Call Centre, create în Ucraina sau în alte țări, care sună prin IP telefonie. Există și grupări în Moldova”, a precizat Ilona Creangă.

Potrivit lui Liviu Tarlev, cea mai vulnerabilă categorie sunt persoanele în etate, iar pentru a informa și educa întreaga societate Moldindconbank a lansat campania socială ”Securitate bancară și antifraudă”.

”Moldindconbank utilizează mai multe instrumente pentru a proteja clienții. Zilnic, contracarăm zeci de cazuri de escrocherie pe Internet. Unii oameni, care cad în plasa escrocilor, se apropie la sucursală, pentru a le face transferuri. De exemplu, în vederea obținerii unei așa-numite moșteniri. În astfel de cazuri managerul se autosesizează și convinge clientul să nu facă acest transfer dubios. Au fost cazuri când se făceau transferuri pentru achitarea avansului la achiziția unui automobil de pe un site fals”, a mai spus directorul regional Nord al Moldindconbank.

Datele oficiale ale Inspectoratului general Bălți arată că anul trecut în municipiu s-au înregistrat 85 de escrocherii cu cardurile bancare.

Emisiunea integrală poate fi vizionată aici:

#transferuri dubioase #clienti #Moldindconbank

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive