Director regional Moldindconbank: Managerii se autosesizează și conving clienții să nu efectueze transferuri dubioase

Escrocii devin tot mai inventivi în încercările de a obține datele cardurilor ale cetățenilor, însă Moldindconbank se adaptează rapid și zilnic contracarează zeci de tentative de fraudă. Declarația aparține lui Liviu Tarlev, directorul regional Nord al Moldindconbank, în cadrul unei emisiuni la TV Nord.

”Sunt foarte bine pregătiți, știu cum să câștige încrederea beneficiarului de card și să obțină datele personale ale acestuia. De exemplu, escrocul dictează primele patru cifre ale cardului, identice pentru toți și după aceasta propune deținătorului de card să economisească timp și să-i spună celelalte cifre și alte date. O altă schemă vizează vânarea datelor personale online, prin rețele de socializare, prin clonarea site-urilor unor companii. E ușor să depistezi un site fals, deoarece poate conține greșeli tranîn denumirea companiei, designul este unul simplu, într-o singură culoare și apare doar o fereastră, unde trebuie să introduci datele cardului. Dacă vedeți o astfel de pagină web dubioasă, părăsiți-o imediat”, a relatat Liviu Tarlev.

Ilona Creangă, ofițerul de urmărire penală din cardul Inspectoratului de Poliție Bălți, a explicat cum escrocii obțin numărul de telefon, numele și prenumele persoanei pe care o contactează.

”Majoritatea persoanelor indică datele sale de identitate în anunțurile de pe Facebook, completează formulare de participare la tombolă sau introduc datele sale pentru livrarea mâncării comandate, atunci când se deschide o companie nouă, care prestează servicii mai ieftine. Sunt grupări din Ucraina sau anumite Call Centre, create în Ucraina sau în alte țări, care sună prin IP telefonie. Există și grupări în Moldova”, a precizat Ilona Creangă.

Potrivit lui Liviu Tarlev, cea mai vulnerabilă categorie sunt persoanele în etate, iar pentru a informa și educa întreaga societate Moldindconbank a lansat campania socială ”Securitate bancară și antifraudă”.

”Moldindconbank utilizează mai multe instrumente pentru a proteja clienții. Zilnic, contracarăm zeci de cazuri de escrocherie pe Internet. Unii oameni, care cad în plasa escrocilor, se apropie la sucursală, pentru a le face transferuri. De exemplu, în vederea obținerii unei așa-numite moșteniri. În astfel de cazuri managerul se autosesizează și convinge clientul să nu facă acest transfer dubios. Au fost cazuri când se făceau transferuri pentru achitarea avansului la achiziția unui automobil de pe un site fals”, a mai spus directorul regional Nord al Moldindconbank.

Datele oficiale ale Inspectoratului general Bălți arată că anul trecut în municipiu s-au înregistrat 85 de escrocherii cu cardurile bancare.

Emisiunea integrală poate fi vizionată aici:

#transferuri dubioase #clienti #Moldindconbank

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.