A fost depășit pragul de 5 miliarde de utilizatori ai rețelelor sociale. Care este cea mai accesată la nivel mondial

Numărul de utilizatori activi de pe reţelele sociale a depăşit în 2023 pragul de cinci miliarde de persoane, adică 62,3% din populaţia mondială, potrivit unui raport anual publicat miercuri, transmite AFP.

În 2023, numărul de utilizatori activi de pe reţelele sociale a crescut cu 5,6% comparativ cu 2022, în timp ce populaţia mondială a înregistrat o creştere de 0,9%, precizează acest raport elaborat de agenţia We are social şi compania Meltwater, pe baza estimărilor realizate de Kepios, o firmă specializată în analiza sectorului digital.

Comparativ, la nivel mondial există 5,35 miliarde de persoane care dispun de o conexiune la Internet.

Cea mai importantă reţea socială, în funcţie de numărul de utilizatori, este Instagram (parte din grupul Meta) cu un total de 1,65 miliarde de utilizatori, urmată îndeaproape de TikTok (1,56 miliarde de utilizatori). Autorii raportului recunoscut totuşi că există o anumită lipsă de precizie cu privire la conturile automatizate sau cu privire la persoanele care au deschis conturi sub diferite identităţi.

Ca o dovadă a curiozităţii generată de inteligenţa artificială, pagina Wikipedia cea mai consultată în 2023, în toate limbile cumulate, este cea a ChatGPT, cea mai cunoscută inteligenţă artificială generativă dezvoltată de firma OpenAI.

We are social este o agenţie internaţională cu 1.100 de angajaţi repartizaţi în 19 birouri din întreaga lume. Înfiinţată la Oslo în 2001, Meltwater are 50 de birouri repartizate pe şase continente, iar sediul său social este la San Francisco, California.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retele sociale #prag #utilizatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.