Moldova se pregătește să revină la achiziția metanului de la Gazprom! Parlicov: Dacă va fi mai ieftin

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a recunoscut astăzi că Moldova ar putea reîncepe achiziționarea gazelor naturale de la Gazprom începând cu luna mai, în cazul în care prețurile oferite de compania rusă vor deveni mai avantajoase. Demnitarul a subliniat că țara nu a impus sancțiuni în raport cu gazul rusesc și că orice decizie ulterioară va fi luată în interesul economic al Moldovei.

Parlicov a explicat că analizele cost-beneficiu în curs arată că prețurile de pe piața europeană rămân competitive, însă în funcție de schimbările de pe piața globală a energiei, o revenire la achiziționarea gazelor rusești ar putea fi considerată.

„Suntem deschiși la opțiuni care să servească interesul național al Moldovei. Nu am impus sancțiuni în raport cu gazul rusesc, și dacă situația pe piață se schimbă în favoarea noastră, nu excludem posibilitatea de a reveni la achiziționarea de gaze de la Gazprom. Totuși, trebuie să subliniez că decizia finală va fi luată în funcție de avantajele economice pe termen lung pentru țara noastră”, a declarat ministrul Parlicov în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban declara că prognoza prețului metanulu pentru anul 2024 este de 518,91 dolari pentru 1.000 de metri cubi.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.