Blogger: Doar firma „Lagardere” întrunește toate criteriile de calificare stabilite de APP la concursul de la Aeroport

Condițiile impuse companiilor care vor să participe la licitația pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău, controlate anterior de Ilan Șor, sunt făcute exclusiv ca firma „Lagardere Travel Retail” să învingă. Bloggerul Eugen Luchianiuc publică o analiză care prezintă 10 companii internaționale specializate în domeniu, dar care, potrivit caietului de sarcini stabilit de Agenția Proprietății Publice, nu ar câștiga, cu excepția celei franceze.

„(…) am selectat principalele 10 companii, care desfășoară activități comerciale în aeroporturi. Sunt agenți economici cu tradiții și potențial economic enorm, însă doar una întrunește toate criteriile de calificare – „Lagardère Travel Retail”, de unde și senzația că aceasta a și fost autoarea lor. (…) Singura din 10 care întrunește toate criteriile stabilite de guvernarea proeuropeană de la Chișinău este „Lagardère Travel Retail”, fantoma din căminul de la Buiucani, care urmează să preia un business la cheie, să culeagă frișca și să-i răsplătească pe protectorul (protectorii) din Guvern”, menționează bloggerul Luchianiuc, scrie ziua.md.

Pe scurt despre companiile menționate în articol:

„Așadar, în ordine cronologică, primul pretendent pentru participarea la concursul de la Aeroportul din Chișinău ar fi Gebr. Heinemann, fondată tocmai în 1879. Aceasta este cea mai veche pe piața serviciilor din aeroporturi și are cea mai impresionantă acoperire – peste 123 de aeroporturi internaționale, inclusiv 11 în Uniunea Europeană. Respectiv, nemții puteau să se califice cu ușurință în cursa de la Chișinău, dacă nu exista condiția activității în domeniul alimentației publice. Tocmai din această cauză, Gebr. Heinemann rămâne pe dinafară.

O altă companie, cu o experiență de mai bine de 75 de ani pe piață, este Aer Rianta International. Ea operează în 14 țări de pe cinci continente. Compania are activități în 27 de orașe, inclusiv 11 aeroporturi din Uniunea Europeană, așa că, din această perspectivă, putea ușor să participe la licitația din Chișinău. Pentru a o ține însă departe, Agenția Proprietății Publice a inclus prevederea care o scoate pe tușă – întreprinderea nu are activități în domeniul alimentației publice! Ca urmare, și acest concurent al „Lagardere Travel Retail” pică.

DFS Group Ltd, fondată în 1960, are atât activități în travel retail, cât și în alimentație publică și este prezentă în 12 aeroporturi mari, dar numai două din UE – prea puține pentru a corespunde cerințelor lui #andreispînu.

Urmează Lotte Duty-Free, din 1979, cu prezență în 21 de orașe din șapte țări. Nu are însă activități în aeroporturile din UE și nici în domeniul alimentației publice. Minus unu.

Ceilalți potențiali competitori au fost fondați în anii 80. Deși sunt agenți economici cu rulaje impresionante, nu au prezență în aeroporturile din UE și nu au șanse de calificare. Singura din 10 care întrunește toate criteriile stabilite de guvernarea proeuropeană de la Chișinău este „Lagardère Travel Retail”, fantoma din căminul de la Buiucani, care urmează să preia un business la cheie, să culeagă frișca și să-i răsplătească pe protectorul (protectorii) din Guvern”, scrie Luchianiuc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) și Agenția Proprietății Publice (APP) au scos la licitație spațiile unde, în trecut, erau magazinele Duty Free, controlate de politicianul Ilan Șor. În spațiul public, s-a vehiculat că firma „Lagardere Travel Retail” ar urma să câștige licitația lansată de Aeroport și APP. Presa scrie că această firmă a provocat un scandal de corupție la un concurs similar de la Aeroportul Otopeni, România, care a devenit obiect al unui dosar penal instrumentat de Direcția Națională Anticorupție de la București.

Recent, deputatul PAS, Radu Marian, a infirmat aceste zvonuri și a declarat, la emisiunea Rezoomat, de la RLIVE TV, că e nevoie de companii serioase în Aeroport, nu de genul celei din Habarovsk. La scurt timp, șeful interimar al Aeroportului Internațional Chișinău, Constantin Vozian, a anunțat că demisionează, iar directorul APP, Roman Cojuhari, a precizat că informațiile vehiculate sunt false, fiind un atac plătit de Ilan Șor.

Între timp, o scrisoare de intenție a companiei franceze „Lagardere”, trimisă în aprilie 2023 Guvernului Republicii Moldova (n.r. Guvern – APP- AIC), a fost publicată pe rețele de bloggerul Eugen Luchianiuc. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu, întrebat la o emisiune de la ProTV Chișinău, a negat că ar fi purtat discuții cu această firmă.

#Aeroport #APP #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.