Mișcare importantă pe piața de energie din Republica Moldova! O companie din România desemnată operatorul pieței

Guvernul Republicii Moldova a desemnat operatorul pieței de energie electrică, SRL „Operatorul Pieței de Energie M”, ca filială a SA „OPCOM” din România. Această hotărâre, aprobată în cadrul ședinței Executivului, marchează un pas semnificativ către consolidarea și integrarea piețelor de energie electrică dintre cele două țări.

OPEM va funcționa ca platformă de tranzacționare a energiei electrice, operând piețele de energie intrazilnică și pentru ziua următoare. Această inițiativă va aduce semnale de preț corecte pe piață și va facilita stabilirea tarifelor diferențiate pentru consumatorii finali, contribuind la eficientizarea întregului sector energetic.

Până la stabilirea piețelor, producătorii eligibili vor avea dreptul la contracte atât cu preț fix, cât și la contracte de diferență, asigurându-le o mai bună integrare pe piață. Aceste măsuri sunt parte a eforturilor comune ale autorităților din Moldova și România de a promova transparența, concurența și eficiența în sectorul energetic.

Decizia de desemnare a SRL „Operatorul Pieței de Energie M” drept filială a OPCOM reprezintă un pas esențial în strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030 și este în conformitate cu planurile naționale de acțiuni pentru aderarea la Uniunea Europeană. Această inițiativă se înscrie într-un efort mai amplu de modernizare și aliniere la standardele europene în domeniul energetic, consolidând parteneriatele și integrarea regională în beneficiul ambelor țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), condusă de Mihai Daraban, a anunțat vineri sprijinul pentru inițiativa prim-ministrului Marcel Ciolacu de a relua construcția canalului navigabil Dunăre-București. Această legătură strategică între Capitală și Portul Constanța, precum și alte orașe europene de pe Dunăre, revine în actualitate, în contextul războiului din Ucraina.

Proiectul canalului București-Dunăre, început în 1986, a fost finalizat în proporție de 60% până în 1989. Nicolae Ceaușescu și-a dorit finalizarea rapidă a lucrărilor, mobilizând unități de construcție din întreaga țară, cu excepția Bucureștiului, unde forța de muncă era concentrată pe șantierul Casei Poporului.

După Revoluție, muncitorii au abandonat utilajele pe șantier și s-au întors acasă, lăsând în urmă echipamente importate recent din Cehoslovacia și URSS, multe dintre acestea fiind ulterior vândute la fier vechi. Inginerul Chiriac Avădanei, care a proiectat „Magistrala Albastră“, a exprimat frustrarea față de abandonarea canalului, subliniind că proiectul nu a fost doar un moft comunist, ci avea rădăcini istorice datând din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, primul proiect fiind realizat în 1882.

Realizarea canalului București-Dunăre ar crea o rută de transport ecologică, mult mai puțin poluantă decât transportul feroviar sau rutier. De asemenea, ar permite irigarea a 150.000 de hectare de teren. Prin acest canal, Bucureștiul ar deveni un port la Dunăre, conectat direct cu orașe precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt și Rotterdam.

Chiriac Avădanei estimează că finalizarea investiției ar necesita cinci ani de lucrări. CCIR susține că acest proiect ar aduce multiple avantaje economice și logistice, subliniind importanța lui strategică pentru dezvoltarea României și integrarea sa în rețelele de transport europene.