Republica Moldova reală! Nici nu vă imaginați câtă populație se mai încălzește și acum cu lemne

Sectorul rezidențial se impune ca principal consumator de energie, cu o pondere de 50,2%, urmat de sectorul transporturilor cu 26,4%, industrie cu 8,8%, comerț și servicii publice cu 9,8%, iar agricultura cu 4,8%, potrivit studiului consumului de energie în Republica Moldova, „Analiza situației actuale privind încălzirea spațiilor”.

În cadrul sectorului rezidențial, datele surprind modalitățile variate de încălzire folosite de către gospodării. Astfel, 64,4% dintre gospodării se încălzesc cu sobe și lemne de foc, 18,3% sunt conectate la sisteme centralizate de încălzire, iar sistemele autonome pe gaze, energie electrică, lemne sau cărbune reprezintă 16,5%.

Studiul oferă o privire detaliată asupra fondului de clădiri din Republica Moldova, indicând că peste 70% dintre acestea au fost construite în perioada 1951-1990. Mai mult, 70,6% dintre locuințe sunt case individuale, iar din punct de vedere al materialelor de construcție, 43% sunt din lut/saman, 27,6% din cărămidă/piatră, 19,8% din monolit/ciment, iar 8,8% din fortran.

În ceea ce privește furnizarea de energie termică, în 2021, Termoelectrica a furnizat energie termică pentru 7,9 milioane de metri pătrați de locuințe, cu un consum total de 824 MWh/an, sau un consum mediu de 104 kWh/m2an. Consumul mediu anual de energie pe metru pătrat pentru casele individuale este de 126 kWh, iar pentru cele 3700 de apartamente cu sisteme de distribuție orizontală a energiei termice, consumul mediu este de doar 59,3 kWh/m2an.

În contextul acestor date, specialistul senior în energie din cadrul Băncii Mondiale, Roger Coma Cunill, a declarat că instituția va sprijini Guvernul Republicii Moldova în îmbunătățirea securității energetice și reducerea emisiilor de carbon, prin două proiecte investiționale în domeniul termoficării în valoare totală de 153 de milioane de euro. Aceste inițiative sunt menite să contribuie la creșterea eficienței energetice și la dezvoltarea unui sistem de încălzire mai sustenabil în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#foc #lemne #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nouriel Roubini, celebrul expert și profesor emerit de economie la Stern School of Business de la Universitatea din New York, este renumit pentru predicțiile sale pesimiste despre starea economiei globale.

Însă acum, el scoate adevărul la iveală, într-o analiză intitulată ”Inevitabilul șoc”, adică colapsul cu care lumea globalizată se va confrunta în câteva luni de acum înainte și pe care nici măcar băncile centrale nu-l pot contracara.

„După ani de politici fiscale, monetare și de credit extrem de relaxate și declanșarea unor șocuri negative majore ale ofertei, presiunile stagflaționiste pun acum presiune asupra unui munte masiv de datorii din sectorul public și privat”, spune economistul american, avertizând că „Mama tuturor crizelor economice se profilează și nu va fi nimic de făcut în privința asta”, potrivit Yahoo News.

Pentru a-și argumenta punctul de vedere, Roubini evidențiază datele privind datoria, descrise drept „uimitoare”. El scrie: „Datoria globală totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. Raportul este acum de 420% în economiile avansate și de 330% în China. Statelor Unite, este la 420%, ceea ce este mai mare decât în timpul Marii Depresiuni și după cel de-Al Doilea Război Mondial”.

Acest supraîmprumut se desfășoară de mult timp și ratele scăzute au menținut „zombii insolvenți” precum „gospodăriile, corporațiile, băncile, băncile din umbră, guvernele și chiar țările întregi” sus în timpul crizei din 2008 și în pandemia COVID.
Însă acum inflația, alimentată de aceleași politici fiscale, monetare și de credit ultra-relaxate, a pus capăt „aceste zori financiari ai morților”, scrie Roubini răspicat, iar băncile centrale nevoite să majoreze ratele dobânzilor, „zombii se confruntă cu creșteri puternice legate de costurile de serviciu ale datoriilor”.

Această schimbare radicală reprezintă „un triplu șanț”, deoarece inflația erodează, de asemenea, venitul real al gospodăriilor și reduce valoarea activelor acestora, cum ar fi bunurile imobiliare și financiare.

„Același lucru este valabil și pentru corporațiile, instituțiile financiare și guvernele fragile și cu efect de levier excesiv: se confruntă cu o creștere bruscă a costurilor de împrumut, scăderea veniturilor și a veniturilor și scăderea valorii activelor, toate în același timp”.

Spre deosebire de crizele menționate mai sus, politicile ultra-relaxate nu mai pot fi implementate deoarece ar arunca mai mult combustibil pe focul inflației, iar asta, subliniază economistul, înseamnă o recesiune profundă și prelungită, precum și o criză financiară severă.

„Pe măsură ce bulele de active izbucnesc, ratele de serviciu ale datoriei cresc, iar veniturile ajustate la inflație scad în rândul gospodăriilor, corporațiilor și guvernelor, criza economică și prăbușirea financiară se vor hrăni unele pe altele”, subliniază economistul Nouriel Roubini.

„Cu siguranță”, scrie Roubini, „economiile avansate care se împrumută în propria monedă pot folosi o criză de inflație neașteptată pentru a reduce valoarea reală a unor datorii nominale pe termen lung cu rată fixă.

Guvernele nu sunt dispuse să ridice taxele sau să reducă cheltuielile pentru a-și reduce deficitele, monetizarea deficitului băncii centrale va fi din nou văzută drept calea celei mai puține rezistențe, dar nu poți păcăli toți oamenii, tot timpul”.

„Mama tuturor crizelor de datorii stagflaționiste poate fi amânată, nu evitată”, conchide Roubini în Project Syndicate.