Scădere semnificativă a datoriei de stat a Republicii Moldova în ianuarie 2024

Datoria de stat a Republicii Moldova a cunoscut o scădere semnificativă în ianuarie 2024, conform datelor Ministerului Finanțelor. În comparație cu luna precedentă, aceasta a înregistrat o diminuare de 196,7 milioane de lei, ajungând la 103,8 miliarde de lei la sfârșitul lunii ianuarie. Această reducere vine după ce în decembrie 2023 datoria de stat atinsese un maxim istoric, însumând 104 miliarde de lei.

Cauza principală a acestei scăderi constă în diminuarea datoriei externe exprimate în lei, cu 385,9 milioane de lei sau 0,6%, ajungând la 63 miliarde 951,1 milioane de lei. În același timp, datoria publică internă a crescut cu 189,2 milioane de lei, sau 0,5%, atingând 39,8 miliarde de lei.

Ponderea datoriei interne și externe în totalul datoriei de stat s-a modificat ușor, cu datoria internă reprezentând acum 38,4%, iar cea externă 61,6%. În ansamblu, ponderea datoriei de stat în PIB a înregistrat o scădere, ajungând la 30,8% la sfârșitul lunii ianuarie 2024, față de 34% la sfârșitul anului 2023.

Prognozele pentru PIB în 2024 indică o creștere semnificativă, estimată la 336,8 miliarde de lei, comparativ cu 305,9 miliarde de lei în 2023. Totuși, Ministerul Finanțelor a subliniat că 30,3% din datoria de stat trebuie achitată în termen de un an, iar datoria cu dobândă variabilă reprezintă 50,7% din totalul datoriei de stat la sfârșitul lunii ianuarie 2024.

Este de menționat că în 2023, datoria totală de stat a Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 9,3 miliarde de lei, atingând un nivel record de 104 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #scadere #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O eventuală majorare a impozitului pe bunurile imobile, în urma creșterii valorilor cadastrale după evaluarea celor aproximativ șase milioane de imobile, ține exclusiv de competența autorităților publice locale, nu de Guvern sau Parlament, a declarat directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii.

Potrivit lui Ivan Danii, în cadrul politicii fiscale se va analiza modul în care pot fi evitate eventuale abuzuri la nivel local, însă decizia finală rămâne pe filiera administrațiilor locale. „Guvernul și Parlamentul nu pot interveni pentru a stabili plafoane pentru autoritățile publice locale. Acestea sunt autonome, se autofinanțează, iar toate impozitele rămân la nivel local, nu ajung la bugetul de stat”, a explicat șeful AGCC.

În acest context, Ivan Danii a subliniat că anume autoritățile locale decid nivelul impozitelor, prin coeficienții aprobați de consiliile locale. Totodată, el a menționat că politica fiscală include și categorii sociale protejate, cum sunt pensionarii, care beneficiază de scutiri sau facilități fiscale, iar aceste aspecte urmează să fie revizuite în cadrul politicii fiscale.

Directorul AGCC a atras atenția că cetățenii trebuie să fie activi în procesul decizional local. „Deciziile privind coeficienții fiscali sunt supuse consultărilor publice timp de 15 zile. Este important ca oamenii să intervină, să participe și să se adreseze consilierilor locali pe care i-au ales”, a declarat Ivan Danii.

Oficialul a reiterat că majorarea valorilor cadastrale nu duce automat la creșterea impozitelor, iar impactul final asupra contribuabililor va depinde de deciziile adoptate la nivelul fiecărei autorități publice locale.

Anterior, directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.