VIDEO „Floare de Cireş” - întreprinderea unde mai mult de jumătate din angajaţi sunt tineri cu dizabilităţi

Asociaţia „Floare de Cireş” din Răzeni este specializată în servicii de catering. Aceasta pregăteşte şi livrează bucate atât clienţilor business cât şi organizaţiilor care au nevoie de servicii de alimentaţie pentru evenimentele pe care le organizează. În prezent, asociaţia are capacitatea de a deservi concomitent evenimente în care participă până la o mie de persoane.

Întreprinderea socială promovează incluziunea, iar mai mult de jumătate din numărul de angajaţi sunt persoane cu dizabilităţi, care sunt instruite şi angajate în calitate de ajutori de bucătari sau chelneri-ospătari.

„Suntem o întreprindere socială, iar în statul avem înserate cateva obiective sociale, printre care crearea şi menţinerea locurilor de muncă pentru tinerii cu dizabilitaţi şi de la alte categorii defavorizate. La moment sunt 41 de salariaţi şi salariate, dintre care 24 sunt tineri cu dizabilităţi şi din alte categorii defavorizate”, susţine Sergiu Gurău, director executiv al Asociaţiei „Floare de Cireş” SRL.

În anul 2023, întreprinderea socială şi-a extins activitatea prin deschiderea unei noi secţii de producere a bucatelor. A fost posibil datorită sprijinului financiar venit din partea Uniunii Europene şi a Suediei.

„În anul 2023 Asociaţia Obştească „ECO Răzeni” în parteneriat cu „Floare de Cireş” a obţinut un grant în valoare de 37.500 de euro, noi îl numim generic acest grant ReStart. Un grant finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Suedia, oferit prin intermediului Fundaţiei Est Europene. Din banii obţinuţi de la Uniunea Europeană şi Suedia am reuşit să cumpărăm un nou autoturism pentru prestarea serviciilor de catering, un frigider profesionist tip shoker, peste 30 de mese bistro, câteva sute de pahare pentru vin, şampanie, farfurii şi ceşti de cafea. Avem deja capacitatea să deservim evenimente de la 400 până la 1000 de persoane care servesc mâncarea noastră”, precizează Sergiu Gurău.

În cadrul programului de susținere a întreprinderilor sociale, implementat de Fundaţia Est Europeană cu finanțarea Uniunii Europene şi a Suediei, au fost selectate 10 organizații ale societății civile care au obținut un sprijin financiar în valoare de 37.500 euro, bani nerambursabili, pentru a dezvolta şi promova antreprenoriatul social în Republica Moldova.

#servicii de catering #tineri cu dizabilitati #firma

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.