Chișinăul joacă tare! Include Rusia în lista jurisdicțiilor off-shore

06 Mart. 2024, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Mart. 2024, 09:39 // Actual //  bani.md

Guvernul de la Chișinău urmează să aprobe o listă de 75 de țări drept jurisdicții off shore. Printre acestea se regăsește și Federația Rusă.

Guvernul își justifică decizia prin faptul că Federația Rusă – se regăsește în lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Totodată, deși în 2021 Federația Rusă se afla în proces de reevaluare OECD, lamomentul actual, nu există date despre finalitatea evaluării în domeniul dat.

„Scopul adoptării proiectului de act normativ este de a stabili Lista jurisdicțiilor şi a regiunilor autonome care nu implementează standardele internaţionale de transparenţă privind fondatorii, asociaţii, acţionarii, administratorii şi beneficiarii efectivi ai persoanelor juridice”, se arată în proiectul de hotărâre.

Lista va fi folosită de către autorităţile publice, întreprinderile de stat şi societăţile comerciale cu capital public în vederea stabilirii condiţiilor de participare la procedurile de privatizare, parteneriat public-privat, achiziţii publice şi concesiuni vizate de mecanismul de deoffshorizare prevăzut de Legea nr. 215/2020 pentru modificarea unor acte normative (legea deoffshorizării). Lista va fi aplicabilă pentru toate procedurile şi contractele.

În același context, având în vedere faptul că, Metodologia nu distinge care anume criterii sunt determinante în stabilirea caracterului netransparent al jurisdicțiilor, la elaborarea Listei au fost analizate și contrapuse informațiile cu privire la jurisdicțiile care sunt caracterizate, fie prin rezultate nefavorabile în cadrul evaluărilor sub aspectul conformității cu Recomandările FATF.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.