Rezervele valutare ale Chinei au ajuns la 3.226 miliarde de dolari în februarie

Rezervele valutare ale Chinei au crescut în mod surprinzător în luna februarie, arată datele oficiale publicate joi chiar dacă dolarul american s-a apreciat în raport cu alte valute importante, transmite Reuters.

Administraţia de Stat pentru Schimb Valutar (SAFE), entitatea responsabilă de gestionarea rezervelor valutare şi de aur ale Chinei, a informat că rezervele valutare ale Chinei au crescut cu 6,5 miliarde de dolari, sau 0,2%, într-o lună, până la 3.226 miliarde de dolari, peste cifra de 3.205 miliarde de dolari prognozată de analiştii intervievaţi de Reuters.

Pe parcursul lunii trecute, yuan-ul chinez s-a depreciat cu 0,25% în raport cu dolarul, în timp ce moneda americană a crescut cu 0,6% în raport cu un coş de valute.

De asemenea, Banca Centrală a Chinei a continuat să cumpere aur în luna februarie, pentru a 16-a lună consecutivă, continuând un şir de achiziţii care au ajutat metalul galben să atingă o cotaţie record.

Datele oficiale publicate joi arată că, la finele lunii februarie, rezervele de aur ale Chinei au ajuns la 72,58 milioane de uncii, echivalentul a 2.257 de tone, de la 72,19 milioane uncii la finele lunii ianuarie. Valoarea rezervelor de aur ale Chinei a urcat la 148,64 miliarde de dolari la finele lunii februarie, de la 148,23 miliarde de dolari la finele lui ianuarie.

Preţul spot al aurului a atins un nou maxim istoric săptămâna aceasta, pe măsură ce pieţele financiare mizează pe posibilitatea ca Rezerva Federală americană să majoreze dobânzile abia la finalul acestui an. La aceasta se adaugă achiziţiile de aur ale băncilor centrale, în special a celei chineze, care au impulsionat şi ele cotaţiile la aur.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #dolari #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.