În trimestrul trei din 2023, ponderea angajaţilor cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor (28%) decât în cazul bărbaţilor (8%), excepţia fiind România, unde ponderea bărbaţilor angajaţi (4%) era uşor mai ridicată decât a femeilor (3%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
Femeile înregistrează o pondere mai ridicată în rândul angajaţilor care lucrează în regim part-time în toate categoriile socioprofesionale, aşa cum sunt definite de Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO).
Cea mai mare diferenţă între ponderea femeilor şi a bărbaţilor care lucrau în regim part-time a fost raportată în categoria ocupaţiile elementare (menajere, personal de curăţenie şi care ajută la prepararea produselor alimentare). Diferenţa era de 28 puncte procentuale (pp), 47% în cazul femeilor care lucrau în regim part-time şi 19% în cazul bărbaţilor.
În rândul angajaţilor din domeniul serviciilor şi vânzărilor, 35% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 16% din bărbaţi.
În cazul funcţionarilor administrativi, 29% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 9% din bărbaţi.
Cea mai redusă diferenţă între ponderile angajaţilor part-time se înregistra în rândul funcţiilor de conducere (10% femei versus 3% bărbaţi) precum şi operatori pe maşini şi instalaţii şi asamblori (12% versus 4%).
În majoritatea statelor membre UE, ponderea angajaţilor care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.
Ţările de Jos înregistrează cea mai ridicată pondere a femeilor care lucrau în regim part-time, 63% din totalul angajaţilor, comparativ cu 23% în cazul bărbaţilor, precum şi cea mai mare diferenţă între femei şi bărbaţi. De asemenea, mari diferenţe între femei şi bărbaţi se înregistrează în Austria (38 pp) şi Germania (37 pp).
Ponderea femeilor din UE care lucrau în regim part-time era mai ridicată decât a bărbaților
Naşterile din Germania au ajuns anul trecut la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, în timp ce numărul căsătoriilor a scăzut, de asemenea, brusc, aproape de minimele record de după război, agravând provocările demografice cu care se confruntă cea mai mare economie europeană, scrie Financial Times.
Numărul celor copiilor născuţi în Germania anul trecut a coborât cu 6,2% faţă de anul precedent, ajungând la cel mai scăzut nivel înregistrat din 2013, potrivit cifrelor publicate joi de biroul federal de statistică.
Dificultatea abordării problemei îmbătrânirii populaţiei din Germania a fost subliniată de o scădere de 7,6% a numărului de căsătorii înregistrate în ţară, număr care a coborât la cel mai scăzut nivel contabilizat de la începutul datelor, în 1950 – excluzând anul 2021, când blocajele cauzate de pandemie au dus la amânarea sau anularea mai multor nunţi.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Încă un aeroport se construiește în apropierea Moldovei. Concurență acerbă pentru cel de la Chișinău
-
2Milionarul discret din Moldova a preluat cel mai mare terminal cerealier din Odesa
-
3VIDEO O nouă tendință urbană: Casele de la țară „cresc” pe acoperișurile blocurilor din Chișinău
-
4Final de linie. Prima industrie care va fi ucisă de Inteligenţa Artificială
-
5Transnistria gaura neagră a banilor rusești, pentru Găgăuzia! Sberbankul transnistrean: Deservim cardurile MIR