Eșecul Fiat 500 electric: doar 470 de mașini vândute în Italia

08 Mart. 2024, 11:22
 // Categoria: Homepage // Autor:  bani.md
08 Mart. 2024, 11:22 // Homepage //  bani.md

Piața energiei electrice nu explodează, așa cum se așteptau constructorii de mașini, iar uzina din Torino, acolo unde se produce modelul Fiat 500e va lucra în ritm redus până la sfârșitul lunii aprilie, anunță Corriere della Sera.

Stellantis a anunțat sindicatele metalurgiștilor încă trei săptămâni de disponibilizare, între 2 și 20 aprilie, care se vor adăuga la cele șapte săptămâni aflate în desfășurare pe liniile 500e și Maserati.

“Vă informăm că, din cauza necesității de a adapta fluxurile de producție ale automobilelor Fiat 500 Bev și Maserati Granturismo la evoluția tranzitorie a cererii de pe piață vom proceda la suspendarea temporară a activității în unitățile de producție ale polului din Torino. 1.200 de muncitori de la linia 500 Bev și cei 1.000 de muncitori de la linia Maserati vor lucra în ritm redus până la sfârșitul lunii aprilie”, a anunțat compania.

Compania se bazează pe o revenire a pieței electrice încă din luna mai, datorită stimulentelor pentru electricitate. În prezent, modelul 500 electric are o piață mică în Italia; în primele două luni ale anului, conform cifrelor Unrae, au fost vândute 479 de Fiat 500e, ceea ce corespunde la aproximativ două mașini pe zi.

”Devine din ce în ce mai clar că Fiat are nevoie de un nou model”, a declarat Luigi Paone de la Uilm Torino. ”Avem în față luni complicate, cerem instituțiilor să accelereze un parcurs care să ofere perspective și un viitor întregului sector auto din Torino”, a completat acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.