Roşu de Bulboaca – cupaj nou în care se regăseşte soiul de struguri autohtoni Feteasca Neagră. Recenzia lui Mihai Druţă

Cabernet, Merlot şi Feteasca Neagră este noua compoziţie a vinului Roşu de Bulboaca, produs de Castel Mimi. Producătorul a înlocuit soiul internaţional Malbec cu un soi local – Feteasca Neagră. Pe lângă conţinutul sticlei schimbat, Castel Mimi a ambalat Roşu de Bulboaca într-o cutie personalizată, potrivită în calitate de cadou.

Somelierul Mihai Druţă a degustat noul cupaj al vinului Roşu de Bulboaca în cadrul rubricii sale tematice „Un vin bun cu Mihai Druţă”. Expertul a analizat atent ambalajul, eticheta şi conţinutul sticlei după care a trecut la degustare.

„Aromă de fructe roşii supracoapte, piper negru, condimente. Găsim prune afumate, cireşe negre şi nuanţe foarte plăcute de piele şi de vanilie. Acel butoi francez şi-a făcut foarte bine lucrul. Un buchet bogat, complex, care te face curios să guşti vinul. Un gust plin, un gust echilibrat, cu tanini foarte fini, dar destul de bogaţi. Un vin care s-ar asocia foarte bine cu bucate complexe – carne la grătar, porc sau viţel. Post-gustul este foarte lung şi foarte plăcut”, spune somelierul Mihai Druţă.

Schimbarea cupajului prin includerea unui soi autohton de struguri este binevenită, spune Mihai Druţă.

„Producătorul a inclus în acest vin un soi autohton, ceea ce ar fi interesant pe o arenă internaţională, pentru că, consumatorii din alte ţări ar putea cunoaşte aceste soiuri ale noastre autohtone. Eu vă îndemn să gustaţi vinuri din soiuri autohtone şi să descoperiţi ceva nou”, a încheiat Mihai Druţă.

https://youtu.be/a7R7IAqCRno?si=zKfOYJj4G7KDkxF7

#Roşu de Bulboaca #un vin bun cu Mihai Druta #Castel Mimi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.