Șeful Curții de Conturi, care a făcut parte din clanul lui Plahotniuc, va fi înlocuit. Un fost prorector îi ia locul

Comisia de control al finanțelor publice a aprobat propunerea candidaturii Tatianei Șevciuc pentru funcția de președintă a Curții de Conturi, anunțând că aceasta va fi înaintată plenului Parlamentului pentru aprobare.

Selecția Tatianei Șevciuc a avut loc în urma unui concurs public riguros, la care au fost depuse trei dosare, însă unul dintre acestea era incomplet. Cu toate acestea, în urma probei de interviu, două persoane au fost admise, iar Tatiana Șevciuc a obținut cel mai mare punctaj, conform declarațiilor oficiale.

Cu un doctorat în economie și o experiență vastă în domeniul finanțelor publice, Tatiana Șevciuc a fost numită în anul 2022 ca membru al Curții de Conturi de către Parlament. Potrivit legislației, președintele Curții de Conturi este numit de Parlament pentru un mandat de 5 ani, cu votul majorității deputaților aleși.

Tatiana Șevciuc a fost numită în calitate de membră a Curții de Conturi , pe un termen de 5 ani, în data de 19 mai 2023.

Dânsa a deținut anterior mai multe fucnții în cadrul Universității Agrare. Ultima funcție a fost de prorector pentru dezvoltare.

În prezent, președinte al Curții de Conturi este fostul comunist Marian Lupu, promovat de Partidul Democrat la șefia Curții de Conturi, cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare din 2019. S-a remarcat în cariera sa politică prin declarații controversate, presiuni asupra oamenilor de afaceri și trafic de influență în favoarea unor membri ai partidului din care făcea parte. Destul de popular pe când era președinte al Parlamentului din partea Partidului Comuniștilor, după ce a readus formațiunea democraților în legislativ, Lupu a pierdut drastic din popularitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lupu #numire #Curtea de Conturi #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile comerciale au atras în luna iulie 2025 depozite noi la termen în valoare totală de 3,84 miliarde lei, în creștere cu 11,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Depozitele în moneda națională au însumat 2,77 miliarde lei (72% din total), cu o creștere lunară de 9,4%, iar cele în valută au atins 1,07 miliarde lei, în urcare cu 17,5% față de iunie. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei a fost de 4,81% (+0,15 p.p.), iar la cele în valută de 1,32% (–0,15 p.p.).

Cele mai solicitate au fost depozitele cu termene între 2 și 5 ani (47,4% din total) și cele între 6 și 12 luni (26,7%).

Depozitele persoanelor fizice au totalizat 3,07 miliarde lei, în creștere cu 17,8% față de iunie. Acestea au fost plasate în special pe termene de 2–5 ani (47,7%) și 6–12 luni (30,1%). Comparativ cu iulie 2024, depozitele în lei ale populației s-au majorat cu 51,8%, iar cele în valută cu 19,5%. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei ale persoanelor fizice a scăzut ușor la 5,09% (–0,04 p.p.), iar la cele în valută la 1,21% (–0,15 p.p.).

În schimb, depozitele persoanelor juridice în lei au scăzut cu 15,3% față de luna precedentă, până la 564,1 milioane lei, în timp ce cele în valută au crescut cu 5,6%, ajungând la 175,6 milioane lei. Față de iulie 2024, depozitele firmelor în lei s-au redus cu 10,2%, iar cele în valută cu 21,9%. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei ale persoanelor juridice a crescut la 3,82% (+0,44 p.p.), iar la cele în valută a coborât la 1,92% (–0,09 p.p.).