Șeful Curții de Conturi, care a făcut parte din clanul lui Plahotniuc, va fi înlocuit. Un fost prorector îi ia locul

Comisia de control al finanțelor publice a aprobat propunerea candidaturii Tatianei Șevciuc pentru funcția de președintă a Curții de Conturi, anunțând că aceasta va fi înaintată plenului Parlamentului pentru aprobare.

Selecția Tatianei Șevciuc a avut loc în urma unui concurs public riguros, la care au fost depuse trei dosare, însă unul dintre acestea era incomplet. Cu toate acestea, în urma probei de interviu, două persoane au fost admise, iar Tatiana Șevciuc a obținut cel mai mare punctaj, conform declarațiilor oficiale.

Cu un doctorat în economie și o experiență vastă în domeniul finanțelor publice, Tatiana Șevciuc a fost numită în anul 2022 ca membru al Curții de Conturi de către Parlament. Potrivit legislației, președintele Curții de Conturi este numit de Parlament pentru un mandat de 5 ani, cu votul majorității deputaților aleși.

Tatiana Șevciuc a fost numită în calitate de membră a Curții de Conturi , pe un termen de 5 ani, în data de 19 mai 2023.

Dânsa a deținut anterior mai multe fucnții în cadrul Universității Agrare. Ultima funcție a fost de prorector pentru dezvoltare.

În prezent, președinte al Curții de Conturi este fostul comunist Marian Lupu, promovat de Partidul Democrat la șefia Curții de Conturi, cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare din 2019. S-a remarcat în cariera sa politică prin declarații controversate, presiuni asupra oamenilor de afaceri și trafic de influență în favoarea unor membri ai partidului din care făcea parte. Destul de popular pe când era președinte al Parlamentului din partea Partidului Comuniștilor, după ce a readus formațiunea democraților în legislativ, Lupu a pierdut drastic din popularitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lupu #numire #Curtea de Conturi #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue