Șeful Curții de Conturi, care a făcut parte din clanul lui Plahotniuc, va fi înlocuit. Un fost prorector îi ia locul

Comisia de control al finanțelor publice a aprobat propunerea candidaturii Tatianei Șevciuc pentru funcția de președintă a Curții de Conturi, anunțând că aceasta va fi înaintată plenului Parlamentului pentru aprobare.

Selecția Tatianei Șevciuc a avut loc în urma unui concurs public riguros, la care au fost depuse trei dosare, însă unul dintre acestea era incomplet. Cu toate acestea, în urma probei de interviu, două persoane au fost admise, iar Tatiana Șevciuc a obținut cel mai mare punctaj, conform declarațiilor oficiale.

Cu un doctorat în economie și o experiență vastă în domeniul finanțelor publice, Tatiana Șevciuc a fost numită în anul 2022 ca membru al Curții de Conturi de către Parlament. Potrivit legislației, președintele Curții de Conturi este numit de Parlament pentru un mandat de 5 ani, cu votul majorității deputaților aleși.

Tatiana Șevciuc a fost numită în calitate de membră a Curții de Conturi , pe un termen de 5 ani, în data de 19 mai 2023.

Dânsa a deținut anterior mai multe fucnții în cadrul Universității Agrare. Ultima funcție a fost de prorector pentru dezvoltare.

În prezent, președinte al Curții de Conturi este fostul comunist Marian Lupu, promovat de Partidul Democrat la șefia Curții de Conturi, cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare din 2019. S-a remarcat în cariera sa politică prin declarații controversate, presiuni asupra oamenilor de afaceri și trafic de influență în favoarea unor membri ai partidului din care făcea parte. Destul de popular pe când era președinte al Parlamentului din partea Partidului Comuniștilor, după ce a readus formațiunea democraților în legislativ, Lupu a pierdut drastic din popularitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lupu #numire #Curtea de Conturi #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.