Suma fabuloasă pe care au scos-o moldovenii din bancomate în doar o lună - echivalentul a 4% din PIB-ul țării

Moldovenii au extras din bancomate 11 miliarde de lei, cu 10,3% mai mult în luna februarie față de luna ianuarie, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Suma extrasă sin bancomate este echivalentă cu 3,6% din PIB-ul țării, care în 2023 a totalizat 300,4 miliarde de lei.

Ultimele date ale băncii centrale relevă că se atestă o creștere semnificativă a tranzacțiilor cu carduri bancare în anul 2023, cu aproape 30% mai multe tranzacții comparativ cu anul precedent. Astfel, numărul de tranzacții cu carduri a crescut de la 165,3 milioane la 213,9 milioane

În paralel, volumul total al tranzacțiilor a înregistrat o creștere de 20%, atingând suma de 150,2 miliarde lei în 2023. Acest avans semnificativ reflectă o tendință accentuată de utilizare a cardurilor bancare în diverse tranzacții financiare.

Datele furnizate de BNM arată că retragerile de numerar au totalizat 89,5 miliarde lei, în timp ce plățile fără numerar au însumat 60,7 miliarde lei. Se observă că plățile cu cardul au înregistrat o creștere mai pronunțată în comparație cu anul 2022.

Un aspect interesant este menținerea la același nivel a volumului tranzacțiilor cu carduri străine în Moldova în anul 2023, însumând 19,2 miliarde lei, similar cu suma din 2022.

Economiștii susțin că moldovenii folosesc cardurile bancare pentru extragerea banilor în ziua de salariu. Plățile online sunt făcute preponderent de moldovenii care merg în străinătate în vacanță și de străinii care vin în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extrageri #bancomat #carduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom