Suma fabuloasă pe care au scos-o moldovenii din bancomate în doar o lună – echivalentul a 4% din PIB-ul țării

22 Mart. 2024, 12:13
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
22 Mart. 2024, 12:13 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Moldovenii au extras din bancomate 11 miliarde de lei, cu 10,3% mai mult în luna februarie față de luna ianuarie, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Suma extrasă sin bancomate este echivalentă cu 3,6% din PIB-ul țării, care în 2023 a totalizat 300,4 miliarde de lei.

Ultimele date ale băncii centrale relevă că se atestă o creștere semnificativă a tranzacțiilor cu carduri bancare în anul 2023, cu aproape 30% mai multe tranzacții comparativ cu anul precedent. Astfel, numărul de tranzacții cu carduri a crescut de la 165,3 milioane la 213,9 milioane

În paralel, volumul total al tranzacțiilor a înregistrat o creștere de 20%, atingând suma de 150,2 miliarde lei în 2023. Acest avans semnificativ reflectă o tendință accentuată de utilizare a cardurilor bancare în diverse tranzacții financiare.

Datele furnizate de BNM arată că retragerile de numerar au totalizat 89,5 miliarde lei, în timp ce plățile fără numerar au însumat 60,7 miliarde lei. Se observă că plățile cu cardul au înregistrat o creștere mai pronunțată în comparație cu anul 2022.

Un aspect interesant este menținerea la același nivel a volumului tranzacțiilor cu carduri străine în Moldova în anul 2023, însumând 19,2 miliarde lei, similar cu suma din 2022.

Economiștii susțin că moldovenii folosesc cardurile bancare pentru extragerea banilor în ziua de salariu. Plățile online sunt făcute preponderent de moldovenii care merg în străinătate în vacanță și de străinii care vin în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.