Suma fabuloasă pe care au scos-o moldovenii din bancomate în doar o lună - echivalentul a 4% din PIB-ul țării

Moldovenii au extras din bancomate 11 miliarde de lei, cu 10,3% mai mult în luna februarie față de luna ianuarie, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Suma extrasă sin bancomate este echivalentă cu 3,6% din PIB-ul țării, care în 2023 a totalizat 300,4 miliarde de lei.

Ultimele date ale băncii centrale relevă că se atestă o creștere semnificativă a tranzacțiilor cu carduri bancare în anul 2023, cu aproape 30% mai multe tranzacții comparativ cu anul precedent. Astfel, numărul de tranzacții cu carduri a crescut de la 165,3 milioane la 213,9 milioane

În paralel, volumul total al tranzacțiilor a înregistrat o creștere de 20%, atingând suma de 150,2 miliarde lei în 2023. Acest avans semnificativ reflectă o tendință accentuată de utilizare a cardurilor bancare în diverse tranzacții financiare.

Datele furnizate de BNM arată că retragerile de numerar au totalizat 89,5 miliarde lei, în timp ce plățile fără numerar au însumat 60,7 miliarde lei. Se observă că plățile cu cardul au înregistrat o creștere mai pronunțată în comparație cu anul 2022.

Un aspect interesant este menținerea la același nivel a volumului tranzacțiilor cu carduri străine în Moldova în anul 2023, însumând 19,2 miliarde lei, similar cu suma din 2022.

Economiștii susțin că moldovenii folosesc cardurile bancare pentru extragerea banilor în ziua de salariu. Plățile online sunt făcute preponderent de moldovenii care merg în străinătate în vacanță și de străinii care vin în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extrageri #bancomat #carduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.