Moldova, mai aproape de UE! VIDEO de la conferința despre conectarea la „Inițiativa celor trei mări”

22 Mart. 2024, 15:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Mart. 2024, 15:10 // Actual //  bani.md

Oportunitățile de cooperare regională și potențialul conectării Republicii Moldova la proiectele de infrastructură rutieră, energetice și de comunicații din cadrul „Inițiativei celor Trei Mări” au fost prezentate în cadrul unui eveniment desfășurat la Chișinău. Invitații din statele membre au demonstrat mecanismele de lucru în cadrul Inițiativei și prioritățile celui de-al 9-lea Summit și a Forumului de Afaceri, care vor avea loc la 11 aprilie curent la Vilnius, Republica Moldova fiind invitată.

„Participarea Republicii Moldova la această Inițiativă este o oportunitate unică în procesul de integrare europeană de a ne apropia și mai mult de vecinii noștri din Europa Centrală și de Est și statele baltice, prin implementarea de proiecte comune în domenii strategice. Integrarea europeană reprezintă obiectivul strategic fundamental al țării și un deziderat al întregii societăți.

Aceasta înseamnă pentru noi prosperitate economică, valori democratice consolidate, securitate și o viață mai bună pentru fiecare cetățean. Drumul european pe care l-am ales nu este unul ușor, dar este unicul drum care poate asigura adevărata modernizare a țării pe care o tot căutăm de decenii și standardele înalte de trai pentru cetățenii noștri”, a declarat în debutul evenimentului cu genericul „Mai aproape de UE: Conectarea Republicii Moldova la Inițiativa celor Trei Mări”, Natalia Gavrilița, directoare a Asociației „Parteneriate pentru Noua Economie”.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă la nivel prezidențial, formată din țări membre ale UE din Europa Centrală și de Est. Obiectivul de bază este creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, prin creșterea interconectivității în domeniile energiei, transportului și mediului digital. Republica Moldova a fost invitată să adere în calitate de stat participant asociat la Summitul Inițiativei din anul 2023 găzduit de România.

„Cele mai multe state ale Uniunii Europene sunt state mici iar modelul economic de dezvoltare se bazează pe conectivitate și deschidere cât mai mare. Așteptările Republicii Moldova de la Inițiativa celor Trei Mări este de a-și dezvolta economia prin deschidere și fortificarea relațiilor cu statele membre. De asemenea, un obiectiv major este atragerea de investiții pentru proiecte de infrastructură de care Moldova are atâta nevoie. Pe dimensiunea digitalizării Moldova deja are mai multe avantaje dar și aici vrem o amplificare a cooperării pentru crearea de noi oportunități, așa cum o fac statele baltice spre exemplu” a declarat ministrul Economiei Dumitru Alaiba.

Pentru a accelera interconexiunea dintre statele membre, în anul 2019, în cadrul Inițiativei a fost creat un Fond de investiții pe baze comerciale și principii de piață. Scopul lui este să faciliteze finanțarea proiectelor comune din domeniul transporturilor, energiei și infrastructurii digitale.

Resursele Fondului completează eforturile bugetelor naționale și cele ale mediului privat, precum și investițiile europene din regiune, asigurând astfel investirea în multiple proiecte aflate la diferite etape de implementare.

„Problemele de dezvoltare economică pot fi mult mai ușor rezolvate odată cu apariția resurselor financiare private care suplimentează resursele publice. În cazul Republicii Moldova în contextul implementării unor proiecte mari de infrastructură și implicarea Fondului de investiții din cadrul Inițiativei celor Trei Mări ar putea fi mobilizate resursele private interne care la moment nu au oportunități mari de a fi investite cu excepția valorilor mobiliare de stat”, a spus la reuniune Dumitru Budianschi, Președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Inițiativa celor Trei Mări este o platforma politică formată din 12 state: Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia,
Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Aceste state reprezintă 28% din teritoriul Uniunii Europene și 22% din populația ei.

 

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.