Doar o singură companie rămâne în cursa pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău

Doar o singură companie s-a înscris în cursa pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău, a declarat șefa Serviciului de presă de la Aeroportul Chișinău, Natalia Cojocaru.

Întrebată care este numele companie care a rămas, Cojocaru a spus că va reveni mai târziu.

Se presupune că cei care au rămas în concurs sunt de la Lagardere, care au participat și în cadrul licitației precedente, fusese anulată din lipsă de competitori.

Termenul de depunere a ofertelor expiră astăzi, 25 martie.

Câștigător al licitației va fi desemnat participantul care va oferi cel mai ridicat preț al chiriei pentru toate spațiile care fac obiectul prezentei licitații cu strigare. Costul total al chiriei este de 154,6 mii de eruo/lunar. În caietul de sarcini precedent suma indicată pentru chirie era de 157 de mii de euro.

Spațiile din aeroport urmează să fie închiriate pentru trei ani, în vederea desfășurării activităților de comercializare de produse, de alimentație publică și de vânzări cu amănuntul a „serviciilor și bunurilor specifice utilizatorilor unui aeroport internațional”.

Totodată, în actualul document nu este indicat prețul chiriei metrului pătrat. în caietul de sarcini precedent suma era de la 15 euro și ajunge la 80 de euro/lună, în funcție de spațiu și amplasare.

În același timp, Consiliului de administrație nu poartă răspundere față de nici o persoană, inclusiv față de orice ofertant, în conformitate cu orice lege, statut, reguli, reglementări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Aeroport #concurs #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a anunțat sancționarea Fondului Rus pentru Investiții Directe (RFPI), considerat principalul fond suveran al Federației Ruse și un instrument-cheie în strategia economică a președintelui Vladimir Putin. Măsura vine în cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni, adoptat ca răspuns la continuarea agresiunii ruse în Ucraina.

Potrivit unui comunicat publicat vineri de Consiliul European, UE a introdus pe lista sancțiunilor nu doar fondul propriu-zis, ci și toate filialele, sub-fondurile și companiile sale afiliate, precum și persoanele și entitățile care oferă servicii financiare și investiționale acestuia. Orice operațiune cu aceste structuri a devenit interzisă pentru rezidenții UE.

În plus, Uniunea lansează un mecanism pentru a extinde sancțiunile asupra oricărei companii în care RFPI a investit. Conform datelor oficiale ale fondului, acesta a plasat până în prezent aproape 2 trilioane de ruble în economie.

Fondat în 2011 cu un capital de 10 miliarde de dolari și desemnat „fond suveran” al Rusiei în 2016, RFPI a pretins că a atras peste 40 de miliarde de dolari în investiții străine. Printre proiectele în care a fost implicat se numără acțiuni în companii precum Magnit, Polius, Fosagro, dar și mari proiecte de infrastructură ale Kremlinului – podul feroviar cu China, terminalul portuar Ust-Luga, construcția centurii Moscovei și chiar crearea vaccinului Sputnik V.

Fondul este condus de Kirill Dmitriev, în vârstă de 49 de ani, un personaj apropiat de Putin. Soția sa, Natalia Popova, este asociată și prietenă apropiată cu Ekaterina Tihonova, fiica cea mică a liderului de la Kremlin. Potrivit The Insider, Dmitriev are acces direct la președinte, fiind descris drept „unul dintre cei mai eficienți intermediari” ai elitei ruse.

În 2025, Putin l-a inclus în grupul de negociatori desemnați pentru relansarea relațiilor economice cu administrația Trump din SUA.

Prin această măsură, UE urmărește să restricționeze și mai dur accesul Rusiei la piețele financiare internaționale și la valută străină, se arată în comunicatul oficial.

În același pachet de sancțiuni, Bruxellesul a inclus 22 de bănci rusești, interzicând complet operațiunile cu instituțiile financiare deconectate anterior de la SWIFT. Pentru prima dată, două bănci chineze care facilitau comerțul cu Rusia au fost incluse în sancțiuni, alături de peste 100 de petroliere din „flota-fantomă” a Kremlinului, precum și de companii din China, Turcia și Hong Kong, acuzate că au ajutat Moscova să ocolească restricțiile.

„Reducem și mai mult bugetul militar al Kremlinului și blocăm accesul la finanțare al băncilor rusești”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, numind acest pachet „unul dintre cele mai puternice de la începutul războiului”.

UE își reafirmă angajamentul de a spori costurile agresiunii pentru Rusia, astfel încât oprirea războiului să devină singura opțiune pentru Moscova.