Nicolae Ciucă, la întâlnirea cu membrii PNL Moldova: Am trecut și vom trece Prutul ori de câte ori va fi nevoie!

Pentru bunăstarea cetățenilor, România și Republica Moldova trebuie să mențină drumul comun, cel european, în acest an electoral crucial pentru ambele maluri ale Prutului. Declarația a fost făcută de președintele Partidului Național Liberal (PNL) și președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, în cadrul unei întâlniri la Chișinău cu membrii PNL Diaspora Republica Moldova.

Potrivit lui, idealurile PNL îi fac pe membrii acestui partid să treacă Prutul cu fiecare ocazie și să ajute cetățenii din Republica Moldova.

„Avantajele integrării în Uniunea Europeană se văd limpede în cazul nostru – salariul minim în România este de aproape 10 ori mai mare astăzi, iar punctul de pensie de aproape 4 ori mai mare. Și acestea sunt doar câteva exemple. Sondajele ne arată că tot mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova înțeleg aceste beneficii, iar acest an electoral este crucial pentru țările noastre

Din convingere și responsabilitate pentru memoria a tot ceea ce a însemnat idealul PNL, am trecut și vom trece Prutul ori de câte ori va fi nevoie. Ne bucurăm că facem parte din cel mai vechi partid politic din Uniunea Europeană, pentru că ducem mai departe lupta celor care nu au vrut nimic altceva decât libertate. Asta înseamnă să fii liberal, să vrei libertate, să vrei libertate înseamnă să faci ceea ce crezi că este mai bine prin forțele proprii, să iei decizia cum vrei să te dezvolți, unde vrei să ajungi, cum îți pui în valoare resursele, si umane și materiale” a precizat președintele PNL, scrie deschide.md.

La rândul său, președintele PNL Diaspora Republica Moldova, secretarul de stat al DRRM, Adrian Dupu, a declarat că PNL are datoria de a apăra democrația în fața războiului hibrid lansat de Rusia împotriva R. Moldova.

„Anul 2024 va fi un an important atât pentru România, cît și pentru Republica Moldova, vor fi organizate alegeri atât în stânga, cât și în dreapta Prutului, iar mizele istorice sunt fabuloase din punct de vedere al simbolurilor care ne pot defini viitorul comun. Supuși unor presiuni constante din partea celor care nu-și doresc sub nicio formă liniște și bună stare în această parte a Europei, noi, liberalii, avem datoria istorică de a apăra democrația în fața furiei războiului hibrid pe care îl resimt cetățenii R. Moldova. Partidul Național Liberal a fost întotdeauna alături de Republica Moldova. Mereu și mereu, noi, liberalii, am fost aici, de fiecare dată când a fost nevoie de noi. Am ajutat și vom sprijini în continuare parcursul european al Republicii Moldova. Aceasta este misiunea noastră istorică, asumată la detaliu” a spus Adrian Dupu.

#PNL #PNL Moldova #intalnire #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani