Cartel depistat pe piața cărbunelui! Cinci companii amendate cu peste 37 milioane de lei

Opt companii au fost amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri de cartel la achiziția de cărbune.

Consiliul Concurenței a finalizat trei investigații și a emis decizii de sancționare împotriva a opt întreprinderi pentru încălcarea prevederilor Legii concurenței, constatând practici anticoncurențiale și participarea cu oferte trucate la achiziții publice.

În cadrul primei investigații, s-a constatat că întreprinderile SRL „Antrațit”, SRL „Cătădeni-Lux”, SRL „Tincomerț-Grup”, SRL „Mastercons Grup”, și SRL „Laridan-Lux” au fost implicate într-un acord anticoncurențial între anii 2013 și 2018, privind participarea la proceduri de achiziționare a cărbunelui solid. Aceste întreprinderi au împărțit procedurile de achiziții și au mimat participarea reală la licitații, afectând astfel concurența pe piață.

În alte două decizii, s-a constatat că întreprinderile SRL „AVB Lider” și SRL „Alfa Electro-Montaj Grup”, precum și „Verilarproiect” SRL și „Protecția” SA, au încălcat prevederile Legii concurenței prin participarea cu oferte trucate la achiziții publice desfășurate în anii 2019 și 2019-2020.

Valoarea totală a sancțiunilor aplicate de Consiliul Concurenței în baza deciziilor adoptate pe aceste investigații se ridică la aproximativ 37,2 milioane de lei.

Chiar dacă deciziile au fost adoptate la sfârșitul anului 2023, acestea au fost anunțate oficial după finalizarea tuturor procedurilor legate de înștiințarea părților implicate, subliniind determinarea autorității de reglementare de a asigura respectarea principiilor concurenței loiale și corecte pe piața internă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cartel #carbune #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.