VIDEO Sistemul de salarizare în serviciul public nu motivează personalul calificat

Instituțiile statului vor continua să se confrunte cu lipsă de specialiști atâta timp cât sistemul de salarizare este învechit și nu încurajează performanța. Declarațiile aparțin invitaților emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, reprezentantei de țară a Fondului regional de investiții WNISEF, Stella Jemna, fostă șefă de Cabinet al prim-ministrei Natalia Gavrilița, și Veaceslav Ioniță, expert în domeniul administrației și finanțelor publice.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), fiecare al cincilea post din Guvern este vacant. Cele mai afectate sunt ministerele Culturii și Mediului care duc lipsă de aproximativ 30 la sută din numărul de angajați. Fiecare al patrulea post este vacant și în cadrul ministerelor Sănătății, Finanțelor și Afacerilor Externe. Cel mai bine asigurat cu cadre este Ministerul Educației și Cercetării care are vacante 11 la sută din posturi.

„Evaluarea funcționarilor publici este învechită și nu permite majorarea de salariu. Nici bugetul public nu este construit în așa fel ca să se poată motiva acești funcționari. Eu cred că un supliment la salariu ar putea să-i facă mai interesați de jobul lor, dar este foarte important să fie clar în baza căror indicatori de performanță sunt făcute aceste creșteri salariale ca să nu fie admise majorări de pe criterii politice”, este de părere Stella Jemna.

Fosta șefă de cabinet a prim-ministrei Natalia Gavrilița a menționat că majorările de salarii operate de Guvern în ultimul an au dus la suplinirea mai multor posturi vacante în administrație, dar deocamdată nu atât de mult ca să intereseze persoanele instruite și tinere.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, studiile arată că moldovenii își doresc un salariu de cel puțin 17.500 de lei pentru a renunța la ideea emigrării. El spune că se atestă o mare diferența între așteptări la diferite vârste.

„Tinerii cer un salariu lunar de 25 de mii de lei pentru a rămâne în țară. Pe lângă acești bani, oamenii caută și o calitate a vieții mai bună. Și asta a dus la faptul că aproape 40 la sută din tineri nu mai sunt în țară. Dacă lucrurile vor continua așa, atunci către anul 2027 numărul tinerilor moldoveni plecați peste hotare va fi mai mare decât al celor rămași în țară”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Conform Biroului Național de Statistică, salariul mediu în sectorul bugetar față de sectorul real a fost anul trecut mai mic cu peste 28 la sută. În sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar a constituit 10.192 lei, în timp ce un angajat din sectorul privat a primit în medie 13.099 lei.

Printre campionii la salarii mari la stat sunt angajații din cadrul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu salarii de 25.748 lei și cei ai Agenției de Stat Proprietăți Intelectuale care au ridicat lunar în medie anul trecut un 25.472 lei, mai arată studiul realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Studiul IPIS a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

#Consens National #sistem de salarizare #RLIVE TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ciuda alocării de 60 de milioane de lei pentru reparații urgente acum nouă luni, reabilitarea porțiunii de cale ferată dintre Colibași și Văleni, raionul Cahul, a fost întârziată.

Antreprenorul ucrainean angajat să elaboreze proiectul nu a reușit să-și onoreze obligațiile, iar autoritățile sunt acum pe cale să rezilieze contractul. Această întârziere a dus la o creștere a costurilor estimate ale lucrărilor, deoarece terenul continuă să se degradeze, iar prețurile materialelor de construcție au crescut. În acest timp, comunitatea se confruntă cu dificultăți în accesarea serviciilor și transportului, iar soluționarea acestei probleme devine tot mai urgentă, potrivit tvrmoldova.

Comisia Situații Excepționale a alocat, în august 2023, 60 de milioane de lei pentru reabilitarea căii ferate de la Cahul – Giurgiulești. Segmentul de calea ferată a fost afectat de alunecările de terne din august 2022.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, cand guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

Totodată, aceasta a fost construită foarte aproape de râul Prut, apele căruia spală terasamentul. În consecinţă, periodic, acolo este sistată circulaţia trenurilor, iar CFM este nevoită să caute bani pentru a restabili circulaţia.

În 2012, un audit al Curţii de Conturi a constatat o serie de încălcări la construcţia tronsonului de cale ferată. Controlorii au depistat că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei. Printre principalii beneficiarii ai construcţiei ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, a cărui companie a efectuat o serie de lucrări.