Visa și Mastercard au ajuns la un acord de 30 de miliarde de dolari pentru reducerea comisioanelor

27 Mart. 2024, 10:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
27 Mart. 2024, 10:04 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Visa şi Mastercard au ajuns la un acord în SUA estimat la 30 de miliarde de dolari, pentru a limita comisioanele pentru cardurile de credit şi de debit pentru comercianţi, unele economii urmând să fie probabil transferate consumatorilor prin preţuri mai mici, transmite agenția Reuters.

Acordul antitrust anunţat marţi este unul dintre cele mai mari din istoria SUA şi, dacă ar primi aprobarea instanţei, ar rezolva majoritatea cererilor din litigiile la nivel naţional care au început în 2005.

Unii oponenţi cred că s-ar putea ca acordul să nu meargă suficient de departe.

Comercianţii au acuzat de multă vreme Visa şi Mastercard că percep comisioane mari sau comisioane interschimbabile atunci când cumpărătorii folosesc carduri de credit sau de debit şi au împiedicat prin reguli ”anti-direcţionare” să îndrume clienţii către mijloace de plată mai ieftine.

Taxele de glisare includ de obicei comisioane fixe mici plus un procent din sumele totale de vânzare şi sunt, în medie, între 1,5% şi 3,5% per tranzacţie, conform Bankrate.com.

Conform acordului, Visa şi Mastercard ar reduce ratele de glisare cu cel puţin patru puncte de bază (0,04 puncte procentuale) timp de trei ani şi ar asigura o rată medie cu şapte puncte de bază sub media actuală, timp de cinci ani.

Ambele reţele de carduri au convenit, de asemenea, să limiteze tarifele pentru cinci ani şi să elimine prevederile anti-direcţionare.

Comercianţii vor avea mai multă discreţie să ofere reduceri sau să impună suprataxe cardurilor cu comisioane de interschimb mai mari.

Mulţi îi avertizează deja pe clienţi, la finalizarea comenzii, că vor plăti mai mult folosind carduri în loc de numerar.

Numai reducerea taxelor şi plafonului valorează 29,79 miliarde de dolari, potrivit actelor judecătoreşti, iar Visa a estimat că întreprinderile mici cuprind mai mult de 90% dintre comercianţii care decontează.

Visa şi Mastercard au negat faptele greşite în momentul în care au convenit acordul.

În declaraţii separate, preşedintele nord-american al Visa, Kim Lawrence, a spus că acordul abordează ”adevăratele puncte de suferinţă” identificate de întreprinderile mici, în timp ce consilierul generalal  Mastercard Rob Baird a spus că oferă ”certitudine substanţială” întreprinderilor.

Acordul necesită aprobarea judecătorului de district din SUA Margo Brodie, din Brooklyn, New York, probabil nu înainte de sfârşitul lui 2024 sau începutul lui 2025, iar căile de atac sunt posibile.

”Este o afacere proastă pentru comercianţi. Oferă o scutire foarte mică, foarte temporară, dar ulterior Mastercard şi Visa vor fi libere să majoreze tarifele, iar acordul nu oferă un mecanism pentru a încetini o creştere”, a spus Doug Kantor, consilierul general al Asociaţiei Naţionale a Magazinelor de proximitate, într-un interviu.

Asociaţia liderilor industriei de retail, care reprezintă companiile care angajează peste 42 de milioane de americani, a declarat că acordul necesită o revizuire mai atentă, dar a reprezentat ”o simplă picătură în găleată”.

Analistul TD Cowen, Jaret Seiberg, a scris că băncile mici şi uniunile de credit pot obiecta, deoarece marii comercianţi cu amănuntul precum Walmart ar putea reduce ofertele cu bănci mai mari pentru cardurile care oferă reduceri la finalizare.

Dar el a spus că acordul reflectă ”concesii extraordinare” din partea Visa, Mastercard şi bănci, deoarece comercianţii pot impune suprataxe pentru companiile aeriene şi cardurile de credit cu rambursare, deşi puţini pot pentru că preferă să finalizeze vânzările decât să economisească taxe.

În martie anul trecut, curtea federală de apel din Manhattan a confirmat un acord într-un proces colectiv de 5,6 miliarde de dolari de către Visa şi Mastercard, care acoperă daunele pentru aproximativ 12 milioane de comercianţi, dar nu a rezolvat ce tipuri de taxe ar putea fi impuse.

Acordul de marţi încearcă să facă acest lucru, dar nu ar rezolva cererile de daune ale comercianţilor care au renunţat la acordarea de 5,6 miliarde de dolari şi au dat în judecată separat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 08:34
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 08:34 // Actual //  Ursu Victor

O criză a motorinei începe să lovească marile economii occidentale. În Franța, una din nouă benzinării a rămas fără cel puțin un tip de carburant, iar în Statele Unite prețul motorinei a urcat la un nou record, de 6,45 dolari pe galon. Situația provoacă temeri privind un nou val de scumpiri, întrucât motorina este esențială pentru transportul mărfurilor, agricultură și construcții.

În Franța, 11% dintre stațiile de alimentare raportau vineri lipsa benzinei sau a motorinei, față de 9% miercuri. Cele mai mari probleme sunt înregistrate în regiunea Grand Est, unde 16% dintre benzinării se confruntă cu dificultăți de aprovizionare. Prețul mediu al motorinei a ajuns la 2,378 euro/litru, cu 7,5 eurocenți mai mult decât în urmă cu o săptămână și la doar doi eurocenți de recordul istoric înregistrat în aprilie.

Criza l-a determinat pe președintele Emmanuel Macron să convoace vineri o reuniune de urgență cu liderii politici francezi. Macron a anunțat și intenția de a convoca, în următoarele săptămâni, o reuniune a statelor G7 pentru a discuta inclusiv posibilitatea eliberării unor cantități suplimentare de petrol și produse petroliere din rezervele strategice.

Problemele sunt și mai vizibile în Statele Unite. Prețul mediu național al motorinei a ajuns la 6,45 dolari pe galon, un maxim istoric, față de aproximativ 3,56 dolari în urmă cu un an. Benzina se tranzacționează, la rândul său, în jurul nivelului de 4,4 dolari pe galon.

Analiștii avertizează că scumpirea motorinei poate avea un efect mult mai amplu asupra economiei decât creșterea prețului benzinei. Combustibilul este utilizat masiv de camioane, utilaje agricole și echipamente industriale, astfel că majorarea costurilor se transmite treptat în prețurile alimentelor, mărfurilor, construcțiilor și serviciilor de transport. Reuters notează că prețurile record la motorină au devenit una dintre cele mai sensibile probleme economice din SUA.

La baza crizei se află reducerea drastică a disponibilității produselor petroliere rafinate pe piața mondială. Războiul din Orientul Mijlociu a afectat rafinăriile și transporturile din Golful Persic, iar atacurile asupra infrastructurii petroliere din Rusia au redus capacitatea de rafinare a Moscovei. Exporturile de motorină din Rusia au fost restricționate prin interdicții introduse de autorități pentru protejarea pieței interne. Reuters estimează că perturbările din Rusia și Orientul Mijlociu au eliminat aproximativ 1,6 milioane de barili pe zi din oferta globală de motorină față de începutul anului.

Presiunea a crescut și după atacurile asupra conductei petroliere Est-Vest din Arabia Saudită, principala rută alternativă la Strâmtoarea Hormuz. Saudi Aramco a informat cel puțin două rafinării europene că livrările de țiței programate pentru octombrie vor fi suspendate, în timp ce compania încearcă să redirecționeze volume prin Oman.

Pe piața europeană, unele încărcături fizice de petrol au depășit deja 130 de dolari pe baril, chiar dacă contractele futures Brent se tranzacționează la niveluri mai reduse. Motorina a depășit, la rândul său, pragul de 200 de dolari pe baril pe piața europeană.

Criza carburanților riscă astfel să devină o nouă sursă de presiune inflaționistă la nivel mondial. Spre deosebire de scumpirea benzinei, explozia prețului motorinei se propagă în aproape întregul lanț economic — de la recoltarea produselor agricole până la transportul acestora către magazine.