Visa și Mastercard au ajuns la un acord de 30 de miliarde de dolari pentru reducerea comisioanelor

27 Mart. 2024, 10:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
27 Mart. 2024, 10:04 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Visa şi Mastercard au ajuns la un acord în SUA estimat la 30 de miliarde de dolari, pentru a limita comisioanele pentru cardurile de credit şi de debit pentru comercianţi, unele economii urmând să fie probabil transferate consumatorilor prin preţuri mai mici, transmite agenția Reuters.

Acordul antitrust anunţat marţi este unul dintre cele mai mari din istoria SUA şi, dacă ar primi aprobarea instanţei, ar rezolva majoritatea cererilor din litigiile la nivel naţional care au început în 2005.

Unii oponenţi cred că s-ar putea ca acordul să nu meargă suficient de departe.

Comercianţii au acuzat de multă vreme Visa şi Mastercard că percep comisioane mari sau comisioane interschimbabile atunci când cumpărătorii folosesc carduri de credit sau de debit şi au împiedicat prin reguli ”anti-direcţionare” să îndrume clienţii către mijloace de plată mai ieftine.

Taxele de glisare includ de obicei comisioane fixe mici plus un procent din sumele totale de vânzare şi sunt, în medie, între 1,5% şi 3,5% per tranzacţie, conform Bankrate.com.

Conform acordului, Visa şi Mastercard ar reduce ratele de glisare cu cel puţin patru puncte de bază (0,04 puncte procentuale) timp de trei ani şi ar asigura o rată medie cu şapte puncte de bază sub media actuală, timp de cinci ani.

Ambele reţele de carduri au convenit, de asemenea, să limiteze tarifele pentru cinci ani şi să elimine prevederile anti-direcţionare.

Comercianţii vor avea mai multă discreţie să ofere reduceri sau să impună suprataxe cardurilor cu comisioane de interschimb mai mari.

Mulţi îi avertizează deja pe clienţi, la finalizarea comenzii, că vor plăti mai mult folosind carduri în loc de numerar.

Numai reducerea taxelor şi plafonului valorează 29,79 miliarde de dolari, potrivit actelor judecătoreşti, iar Visa a estimat că întreprinderile mici cuprind mai mult de 90% dintre comercianţii care decontează.

Visa şi Mastercard au negat faptele greşite în momentul în care au convenit acordul.

În declaraţii separate, preşedintele nord-american al Visa, Kim Lawrence, a spus că acordul abordează ”adevăratele puncte de suferinţă” identificate de întreprinderile mici, în timp ce consilierul generalal  Mastercard Rob Baird a spus că oferă ”certitudine substanţială” întreprinderilor.

Acordul necesită aprobarea judecătorului de district din SUA Margo Brodie, din Brooklyn, New York, probabil nu înainte de sfârşitul lui 2024 sau începutul lui 2025, iar căile de atac sunt posibile.

”Este o afacere proastă pentru comercianţi. Oferă o scutire foarte mică, foarte temporară, dar ulterior Mastercard şi Visa vor fi libere să majoreze tarifele, iar acordul nu oferă un mecanism pentru a încetini o creştere”, a spus Doug Kantor, consilierul general al Asociaţiei Naţionale a Magazinelor de proximitate, într-un interviu.

Asociaţia liderilor industriei de retail, care reprezintă companiile care angajează peste 42 de milioane de americani, a declarat că acordul necesită o revizuire mai atentă, dar a reprezentat ”o simplă picătură în găleată”.

Analistul TD Cowen, Jaret Seiberg, a scris că băncile mici şi uniunile de credit pot obiecta, deoarece marii comercianţi cu amănuntul precum Walmart ar putea reduce ofertele cu bănci mai mari pentru cardurile care oferă reduceri la finalizare.

Dar el a spus că acordul reflectă ”concesii extraordinare” din partea Visa, Mastercard şi bănci, deoarece comercianţii pot impune suprataxe pentru companiile aeriene şi cardurile de credit cu rambursare, deşi puţini pot pentru că preferă să finalizeze vânzările decât să economisească taxe.

În martie anul trecut, curtea federală de apel din Manhattan a confirmat un acord într-un proces colectiv de 5,6 miliarde de dolari de către Visa şi Mastercard, care acoperă daunele pentru aproximativ 12 milioane de comercianţi, dar nu a rezolvat ce tipuri de taxe ar putea fi impuse.

Acordul de marţi încearcă să facă acest lucru, dar nu ar rezolva cererile de daune ale comercianţilor care au renunţat la acordarea de 5,6 miliarde de dolari şi au dat în judecată separat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.