India, placa turnantă a petrolului rusesc! Moldova cumpără tot mai multe produse petroliere din țara asiatică

În 2023, în Moldova au fost importate 907,9 mii tone de produse petroliere, cu cu 6,6% mai mult decât în 2022, arată ANRE. C

ea mai mare pondere cade pe motorina – mai mult de 73,3% din toate produsele petroliere importate. Creșterea se datorează în principal creșterii numărului de vehicule diesel, precum și cererii din Ucraina.

Tradițional, principalul furnizor de produse petroliere pentru Republica Moldova este România, deținând 96,8% din importul benzinei, 68,0% din importul motorinei și 54,2% din importul gazului lichefiat. Geografia țărilor care au furnizat în anul 2023 produse petroliere principale în Republica Moldova, este completată de state precum: India cu 9,3%, Turcia cu 9,4% și Emiratele Arabe Unite cu 4,2% la motorină. La benzină, Bulgaria a furnizat țării noastre 3,2% din totalul importului. Totodată, cantități nesemnificative de motorină au fost importate din Bulgaria 1,9%, Federația Rusă 1,7%, Italia 1,5%, Israel 0,9%, cât și din alte țări care cumulativ dețin o cotă de 2,9%.

Pe parcursul anului 2023 prețul mediu de import la benzină a fluctuat în limitele unui coridor de 200 dolari SUA/tona, atingând valoarea maximală în luna septembrie, care a constituit 1 029,3 dolari SUA/tona sau 18 519,3 lei/tona. Comparativ cu începutul anului, prețul de import din luna septembrie a crescut cu 2 416,50 lei/tona sau 182,3 dolari SUA/tona.

În luna decembrie 2023 s-a înregistrat cel mai mic preț mediu de import al benzinei, acesta fiind de 14 365,6 lei/tona sau 811,4 dolari SUA/tona, cu o descreștere de 10,8% comparativ cu începutul anului. Exprimat în lei moldovenești, prețul de import din luna decembrie s-a micșorat comparativ cu cel din luna ianuarie cu 1 737,2 lei/tona.

În perioada anului 2023 prețul mediu de import al motorinei a înregistrat fluctuații mai accentuate decât la benzină, variind într-un coridor de circa 260 dolari SUA/tona. Ca și în cazul benzinei, din cauza scăderii cursului de schimb al monedei naționale în raport cu dolarul SUA, cea mai mare valoare a importurilor exprimată în lei moldovenești a fost înregistrată în luna ianuarie fiind de 18 693,7 lei/tonă, iar cea mai mare valoare în expresie valutară a fost înregistrată în luna octombrie fiind de 1022,0 dolari SUA/tona.

În luna mai 2023, prețul mediu de import a înregistrat o cotă minimă de 13 543,7 lei/tona sau 759,4 dolari SUA/tona, în scădere cu 27,5% comparativ cu luna ianuarie. Exprimat în lei moldovenești, prețul de import din luna mai s-a micșorat comparativ cu cel din luna ianuarie cu 5150,0 lei/tona.

Începând cu luna iunie, prețul mediu de import al motorinei a înregistrat o creștere constantă, recuperând valorile înregistrate de la începutul anului, după care a scăzut semnificativ în ultimele două luni ale anului.

Cauzele de bază care au condus la majorarea prețurilor de import atât pentru benzină, cât și pentru motorină, au fost creșterea cererii în regiune, reducerea stocurilor globale comparativ cu anii precedenți, dar și capacitățile tot mai limitate a rafinăriilor în raport cu cererea majorată. În contextul înțelegerilor dintre Arabia Saudită și Federația Rusă privind politicile de reducere voluntară a producției de 1,3 milioane baril/zi până la sfârșitul anului 2023, factor multiplicat și de penuria din Libia, care a închis temporar patru dintre terminalele sale de export de petrol din cauza unei furtuni devastatoare din estul țării, au determinat cotația Platts atât la benzină, cât și la motorină să ajungă la mijlocul lunii septembrie să depășească nivelul de 1000 dolari SUA/tona.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carburanti #India #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.