Halucinant! Alaiba sugerează că inspectorii de stat își bat joc de business: Vom reduce din numărul bâtelor

Mai reducem din bâta mai multor inspectori care nu au lucrat o zi în privat. Mulți din ei nici nu știu cum să faci o facere că să supraviețuiești într-o economie care este destul de incertă, dar umblă cu bâta de la un antreprenor la altul, a declarat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, în cadrul ședinței Parlamentului, care a prezentat un proiect de lege pentru reducerea controalelor de stat la companiile din Republica Moldova.

„Trebuie să facem din controale un instrument de susținere, pentru că toți greșim. Controalele de stat nu trebuie să fie un instrument de distrugere și de corupție. Acest pachet va economisi încă 70 milioane de lei care vor rămâne în conturile antreprenorilor, dar și 74 mii de ore de muncă pe an”, a explicat ministrul Economiei.

Întrebat de deputatul BCS, Petru Burduja câți inspectori verifică businessul, Alaiba a spus că acum jumătate de an erau 20 de mii de inspectori din diferite instituții de stat la un număr de 50 de mii de companii.

Potrivit legii votate în prima lectură, agenți economici de a contesta direct în instanță actele sau rezultatele controlului în temeiul cărora se impun măsuri restrictive sau sancțiuni care au ca efect sistarea în tot sau în parte a activității de întreprinzător sau imposibilitatea practicării acesteia de către persoana supusă controlului.

Totodată, au fost revizuite temeiurile pentru control inopinat și includerea temeiului de control în raport cu „planul de criză” aprobat și publicat de Guvern, precum și un temei suplimentar de control inopinat pentru cazurile în care agenții economici s-au eschivat în mod intenționat de la un control planificat și vădit au împiedicat activitatea organului de control, pentru a nu admite ca agenții economici de rea credință să compromită procesul de control planificat, anunțat din timp.

În noua lege se vorbește și despre limitarea posibilității de a face vizite și cercetări la fața locului în cazul cercetării contravenției, dacă preliminar deja au fost colectate probe în procedura de control.

Ministrul Economiei a precizat că întregul pachet de legi, orientate spre business, votate până în prezent au economisit oamenilor de afaceri 1 miliard de lei, echivalentul a 0,5% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inspectori #Alaiba #control de stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.