Ciocolata îndulcește străinii! Exporturile UE au crescut cu 35% în zece ani. Germania, în top

În 2023, 867 000 de tone de ciocolată și batoane de ciocolată au fost exportate de membrii UE în țări din afara UE (extra-UE), arată datele Eurostat. Acest lucru marchează o creștere de 2% față de 2022 (852 000 de tone) și o creștere de 35% față de 2013 (643 000 de tone).

Principalii exportatori de ciocolată și tablete de ciocolată către țările extra-UE au fost Germania, cu 221 000 de tone sau 26% din totalul exporturilor, urmată de Țările de Jos (123 000 de tone sau 14%), Polonia (115 000 de tone sau 13%), Belgia (96 000 de tone sau 11%) și Italia (92 000 de tone sau 11%). Aceste 5 țări ale UE au fost astfel responsabile pentru trei sferturi din totalul exporturilor de ciocolată și batoane de ciocolată din UE către țările din afara UE.

Primii 5 parteneri pentru exporturile în afara UE au fost Regatul Unit, în frunte cu 315 000 de tone (36%), urmat de Statele Unite cu 72 000 de tone (8%), Rusia cu 65 000 de tone (7%), Canada cu 31 000 de tone (4%) și Australia cu 27 000 de tone (3%).

Importurile din afara UE au provenit în principal din Elveția, lider cu 62 000 de tone (36%), urmată îndeaproape de Regatul Unit cu 61 000 de tone (36%), Ucraina cu 22 000 de tone (13%), Turcia cu 7 000 de tone (4%) și Norvegia cu 3 000 de tone (2%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #ciocolata #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.