FMI o reconfirmă pe Kristalina Georgieva în funcţia de director general

Consiliul de administraţie al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a anunţat vineri că directorul general al instituţiei, Kristalina Georgieva, a fost numită „prin consens” pentru a rămâne în fruntea instituţiei pentru un al doilea mandat de cinci ani.

Noul mandat al lui Georgieva va începe la 1 octombrie 2024, la finalul mandatului actual, a precizat FMI într-un comunicat citat de boursorama.com.

„Luând această decizie, Consiliul de administraţie recunoaşte conducerea puternică a doamnei Georgieva în timpul mandatului său, menţinând cursul în pofida unei serii de şocuri globale majore. Doamna Georgieva a pus în aplicare răspunsul fără precedent al FMI la aceste şocuri”, au comentat Afonso Bevilaqua şi Abdullah BinZarah, membri ai Board-ului citaţi în comunicat.

„Sunt extrem de recunoscătoare pentru încrederea şi sprijinul Consiliului de Administraţie, care reprezintă cei 190 de membri ai noştri, şi sunt onorată să îmi pot continua misiunea în fruntea FMI în calitate de director general”, a reacţionat imediat Kristalina Georgieva, într-o declaraţie separată.

Economistă bulgară născută la Sofia în 1953, dna Georgieva conduce FMI din octombrie 2019, după ce a fost director general al Băncii Mondiale (BM) timp de aproape trei ani. Înainte de a se alătura instituţiilor financiare internaţionale, Kristalina Georgieva a fost comisar european timp de şase ani, iniţial responsabilă de cooperarea internaţională în cadrul Comisiei Europene, sub conducerea lui José Manuel Barroso, apoi de buget şi resurse umane sub conducerea lui Jean-Claude Juncker, înainte de a deveni vicepreşedinte al Comisiei de la sfârşitul anului 2014 până la sfârşitul anului 2016.

Reconfirmarea Kristalinei Georgieva încheie procesul de numire a noului director general al FMI, care a fost lansat la 13 martie şi care trebuia iniţial să dureze până la sfârşitul lunii aprilie.

Astfel, Georgieva este confirmată în funcţie înainte de începerea reuniunilor de primăvară ale FMI şi ale Băncii Mondiale, care încep marţi cu publicarea actualizării World Economic Outlook (WEO) şi se vor desfăşura până vineri.

În mod tradiţional, directorul general al FMI este candidatul propus de ţările europene, în timp ce preşedintele BM este candidatul propus de Statele Unite. Aceasta este o diviziune pe care marile ţări emergente, începând cu China şi India, o pun din ce în ce mai mult în discuţie în mod deschis.

Dar distribuţia capitalului în aceste două instituţii conferă în continuare Statelor Unite şi UE o putere predominantă.

Acest proces are loc la un an de la numirea noului preşedinte al Băncii Mondiale, Ajay Banga, în urma unei proceduri similare după demisia predecesorului său, David Malpass.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kristalina #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.