Un nou gigant energetic urmează să apară în Republica Moldova. Prima licitație a fost anulată

15 Apr. 2024, 08:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Apr. 2024, 08:05 // Actual //  bani.md

O nouă centrală de cogenerare urmează să fie construită în cadrul Termoelectrica, cu o capacitate de 55 MW. Or, reprezentanții mai multor companii din domeniul energetic, inclusiv producători de motoare cu ardere internă pentru centrale electrice din mai multe țări au fost informați despre potențialul de dezvoltare a proiectelor în infrastructura de producere a energiei termice și electrice în Republica Moldova.

Sesiunea de informare cu potențialii ofertanți a fost organizată în perioada 11-12 aprilie curent de către UCIPE – Unitatea de Implementare a Proiectelor în Energetică, în parteneriat cu Termoelectrica S.A. și a avut drept scop informarea companiilor despre procedura de licitație menționată și creșterea potențialului de atragere a experienței și expertizei internaționale în domeniul infrastructurii de producere a energiei termice și electrice.

Potrivit directorului UCIPE, Ruslan Surugiu, modernizarea infrastructurii de producere a energiei termice și electrice este unul dintre obiectivele statului pentru a mări capacitatea de producere internă de energie, dar și asigurării securității energetice a țării. În acest context, pentru aplicarea celor mai bune practici internaționale în sector și atingerea obiectivelor propuse: “este important să avem cât mai multe companii și oferte competitive participante în cadrul noii proceduri de licitație pe care planificăm să o repetăm. Ne dorim să avem cele mai bune și inovatoare soluții cu care să putem interveni pentru a moderniza infrastructura energetică din cadrul Termoelectrica S.A.”

În context, directorul Termoelectrica S.A., Iurie Razlovan, a subliniat că infrastructura întreprinderii are o istorie care începe din anii ’50 și indiferent de eforturile depuse pentru menținerea și asigurarea mentenanței sistemului, vechimea instalațiilor își spune cuvântul. “Suntem în fața unei provocări când trebuie să modernizăm capacitățile interne de producere. Ne dorim echipamente de cea mai nouă generație, care vor avea capacitatea de a furniza energie termică și electrică, la cel mai înalt randament posibil”.

Licitația privind “Instalarea unor centrale de cogenerare de înaltă eficiență la CT Vest și CET Sursa 3, și instalarea unor transformatoare electrice și instalații de distribuție (proiectare, furnizare, instalare)” este parte a celui de-al doilea Proiect de Îmbunătățire a Eficienței Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică din Chișinău (PIESACET-2). Valoarea estimativă a pachetului investițional este de circa 81 milioane euro. Procedura de licitație urmează a fi repetată urmare neconformității ofertelor în primei proceduri de licitației.

Prima licitație de construcție a centralelor de cogenerare a fost anulată urmare a ofertelor neconforme.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.