Ce se întâmplă după privatizare? Istoria a cinci giganți industriali din Moldova

Procesul de privatizare în Republica Moldova a înregistrat numeroase faze de creștere și declin. Printre acestea se numără însă câteva exemple deosebite, cu implicarea inclusiv a companiilor cu capital străin, care au dus la transformarea proprietăților de stat nerentabile în active strategice cu un potențial mare, scrie Logos Press.

Unul dintre aceste exemple este cel al fabricii de ciment din Rezina. În 1991, din cauza unei căderi bruște a pieței de desfacere, fabrica și-a redus rapid producția și a ajuns să utilizeze doar 12% din capacitate. Astfel, întreprinderea a intrat în criză și a acumulat datorii de 40 de milioane de lei. Din această cauză, a fost inclusă în programul de privatizare, iar în 1999, pachetul majoritar de acțiuni a fost achiziționat de compania franceză „Lafarge”. Perioada de redresare a fabricii a durat cinci ani, timp în care „Lafarge” a investit în ea 17,7 milioane de dolari. În total, noul proprietar a investit în companie aproximativ 40 de milioane de euro. Investitorul francez a reușit să-și extindă gama de produse, să pună în funcțiune o stație automată de încărcare a cimentului vrac și să instaleze echipamente moderne pentru ambalare și paletizare a cimentului. Fabrica a devenit un model de afacere regională prosperă: în 2022, veniturile din vânzări ale „Lafarge Ciment Moldova” au fost de 915 milioane de lei, iar profitul net a fost de 121 de milioane.

Un alt exemplu este fabrica de tutun din Chișinău „Tutun-CTC”, fondată în 1924. Această proprietate de stat a fost promovată activ pentru vânzare începând cu sfârșitul anilor ’90. Abia în 2019, pachetul majoritar al acțiunilor (90,81%) a fost achiziționat de compania „Le Bridge Corporation Limited”. Noul proprietar a început cu o transformare radicală a întreprinderii. Secțiile de producție ale fabricii nu au fost modernizate din anii ’60, așa că primele investiții au fost direcționate către modernizarea capacităților de producție. De-a lungul anilor, în fabrică au fost investiții de milioane de dolari, iar acum și-a recâștigat statutul de jucător important pe piață. În vara anului 2023, „Tutun-CTC” a semnat cu „Philip Morris International” un contract privind producția unor branduri din portofoliul PMI. Investițiile inițiale ale „Philip Morris” în fabrica din Chișinău sunt estimate la aproximativ 3 milioane de dolari și presupun instalarea unor echipamente suplimentare, inclusiv a sistemului de trasabilitate a produselor din tutun „Track and Trace”, precum și instruirea personalului, scrie infotag.md.

Potrivit directorului „Philip Morris Moldova”, Elena Naumenko, la selectarea partenerului de afaceri s-a ținut cont de reputația companiei, precum și de faptul că, din punct de vedere tehnic, fabrica este dotată cu unități de producere moderne, care corespund în totalitate celor mai riguroase standarde internaționale. În plus, echipamentele sunt compatibile cu producerea portofoliului PMI. Fabrica de tutun din Chișinău are o reputație solidă și stabilă, iar produsele sale nu sunt implicate în comerțul ilegal, inclusiv pe piețele externe. Totodată, întreprinderea este pregătită să colaboreze cu companii internaționale: dispune de echipamente performante și personal calificat, conform standardelor internaționale. Acordul este considerat reciproc avantajos și ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra dezvoltării mediului de afaceri local. În decembrie 2023, „Tutun-CTC” a început producția de țigări comandate de PMI cu marca „Bond Street”, iar în curând, fabrica va începe să producă brandurile „Chesterfield” și „L&M”.

O altă poveste de succes este cea a fabricii de încălțăminte din Chișinău „Zorile”. Această întreprindere legendară a fost fondată în 1945 și a ajuns rapid la o capacitate de producție de 8 milioane de perechi de încălțăminte pe an. La începutul anilor ’90, „Zorile” a rămas fără piața de desfacere din fosta URSS, iar ca soluție temporară, a început să îndeplinească comenzi de materii prime pentru mai multe întreprinderi străine. Practic, fabrica din Chișinău activa doar pe baza contractelor de muncă și nu își comercializa propriile produse. Un moment crucial în istoria acestui producător a fost anul de criză 2008, când un fond de investiții american, „Done Investment Limited”, a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni(60,3%) al întreprinderii. În doar un an, a fost lansat un program nou de dezvoltare a fabricii și au fost deschise primele 25 de magazine. Totodată, în unul dintre spațiile fabricii, investitorul american a inaugurat centrul de încălțăminte „Zorile”, cu o suprafață de 7,2 mii de metri pătrați. Iar în 2017, pe locul spațiilor de producție a fost construit centrul comercial „Zity Mall”. Ca rezultat al acestor transformări, veniturile din vânzări ale „Zorile” au atins 82,5 milioane de lei, iar profitul net a fost de 16,6 milioane de lei.

O istorie frumoasă se află și în spatele companiei „Viorica-Cosmetic”. Aceasta a fost inaugurată în primăvara anului 1989, dar nu a avut timp să se dezvolte. În 1991, întreprinderea s-a ales cu datorii, la fel ca majoritatea giganților industriali din Moldova în acea perioadă. În 2012 însă, fabrica a fost cumpărată de compania „Daac Hermes”, iar noul proprietar a investit peste 8 milioane de euro în modernizarea acesteia. Astfel, în 2022, veniturile din vânzări ale „Viorica-Cosmetic” au atins 97 de milioane de lei. Fabrica are în portofoliu 400 de produse, exportă în peste 10 țări și dezvoltă 35 de magazine de brand.

Încă un exemplu notabil este cel al magazinului universal „Unic”, care a fost scos la vânzare de două ori. Abia în 2016, clădirea a fost vândută companiei „Rogob” cu 250 de milioane de lei. Modernizarea obiectivului a fost costisitoare, noul concept fiind dezvoltat de compania germană „Chapman and Taylor”. În urma reabilitării, cinci etaje ale clădirii au fost date în chirie la peste 300 de comercianți. În ultimii opt ani, noul proprietar a investit aproximativ 180 de milioane de lei în infrastructura centrului comercial. Potrivit managerului „Unic”, Leonid Sidorov, în următoarea etapă vor fi investite încă 250 de milioane de lei, o parte dintre acești bani fiind direcționați către construcția unei parcări subterane. Strategia de investiții a avut rezultate remarcabile: în 2022, veniturile „Unic” au atins un nivel record, ajungând la 111 milioane de lei, iar profitul net a ajuns la 85 de milioane de lei.

#istorii de privatizare #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.