MMZ, prima uzină metalurgică din Europa de Est, căreia o instituție germană i-a confirmat calculul amprentei de carbon

MMZ a devenit prima uzină metalurgică din Europa de Est, căreia Universitatea Tehnică Renania de Westfalia i-a confirmat calculul amprentei de carbon. Aceasta este de opt ori mai mică decât nivelul admis de standardele Uniunii Europene.

„Scăderea amprentei de carbon reprezintă astăzi una dintre prioritățile pentru asigurarea securității ecologice și dezvoltării durabile la nivel global, inclusiv pentru Uzina Metalurgică Moldovenească. Dat fiind faptul că mecanismul de ajustare transfrontalieră a emisiilor de carbon se aplică producției metalurgice, conducerea uzinei a luat decizia de a calcula emisiile de gaze cu efect de seră”, se menționează într-un articol recent publicat în Revista “Managementul Deșeurilor” din Republica Moldova.

De acest calcul s-a ocupat renumita companie germană D.A.R. Metall AG, iar datele au fost confirmate de către Universitatea Tehnică Renania de Westfalia, care face parte din asociația celor nouă mai renumite universități tehnice din Germania.

Conform informațiilor furnizate de către compania germană, MMZ a devenit prima uzină metalurgică din Europa de Est care a obținut confirmarea acestei prestigioase universități tehnice pentru calculul amprentei de carbon a produselor sale, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene privind controlul

În prezent, una dintre cele mai urgente probleme ecologice la nivel mondial este poluarea mediului înconjurător cu emisii de substanțe poluante și gaze cu efect de seră. În special, dioxidul de carbon reprezintă principalul factor al schimbărilor climatice globale.

În lipsa calculului amprentei de carbon pentru produse, Comisia Europeană aplică valori implicite (cu cele mai slabe performanțe ale producătorilor europeni în fiecare categorie). Pentru producția MMZ, nivelul emisiilor directe de carbon implicit este de 1,89 tone CO2 pe tonă de produs. Conform calculelor efectuate, această valoare pentru MMZ a fost de 0,248 tone CO2 pe tonă de produs, ceea ce reprezintă practic aproximativ 8 ori mai mic decât valoarea implicită acceptată.

În prezent, fabrica oferă pe piața UE produse cu cea mai mică amprentă de carbon calculată și confirmată printre toți importatorii de oțel de armătură și sârmă trefilată, ceea ce face produsele MMZ mai atractive.

Astfel, acesta confirmă siguranța proceselor de producție la Uzina Metalurgică Moldovenească în ceea ce privește impactul asupra mediului și atestă nivelul înalt al competențelor ecologice și organizatorice ale proceselor.

Începând cu 1 octombrie 2023, în Uniunea Europeană a intrat în vigoare mecanismul de reglementare transfrontalieră a carbonului, cunoscut sub denumirea de Mecanismul de Ajustare a Frontierelor Carbonului (CBAM – «carbon border adjustment mechanism» ). În prima etapă, acesta obligă importatorii anumitor tipuri de produse în UE să prezinte rapoarte trimestriale privind amprenta lor de carbon. Începând cu ianuarie 2026, furnizorii vor trebui să plătească pentru emisiile generate în timpul producției mărfurilor și serviciilor, achiziționând certificate speciale. Printre bunurile reglementate de CBAM se includ: cimentul, energia electrică, îngrășămintele, metalele negre și oțelul, aluminiul și hidrogenul.

#stardarde europene #uzina metalurgica moldoveneasca #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială este privită cu teamă pentru felul în care poate poate impacta alegerile electorale din viitorul apropiat. Însă atunci când Sam Altman, omul din spatele ChatGPT, a fost întrebat ce părere are despre această posibilitate, el a părut să fie mai preocupat de altă problemă: impactul AI asupra economiei, scrie Bloomberg.

„Îmi este frică de viteza şi magnitutdinea pe care AI o poate avea în sfera socio-economică. Cred că lumea încă nu realizează cu ce se confruntă” a declarat Sam Altman.
CEO-ul OpenAI a atras atenţia că temerile oamenilor privind pierderea locurilor de muncă s-au mai diminuat faţă de anul trecut, dar că vigilenţa trebuie păstrată pentru că posibilitatea dispariţiei a milioane de locuri de muncă este reală.

„Mă tem că lumea nu ia în serios efectul inteligenţei artificiale asupra economiei, iar asta va crea o problemă reală în viitor” a mai declarat Altman.

Noi cercetări dezvăluie măsura în care AI poate perturba economia. Un studiu al Fondului Monetar Internaţional de la începutul acestui an a constatat că tehnologia poate afecta aproximativ 60% din locurile de muncă din economiile avansate.

Aproximativ jumătate din aceste locuri de muncă pot fi automatizate, ceea ce ar putea duce la mai puţine angajări şi la scăderea salariilor. Aproape 12 milioane de angajaţi din SUA ar putea fi nevoiţi să îşi schimbe locul de muncă până în 2030, potrivit unui studiu separat al McKinsey.

Angajaţii par să simtă deja efectele AI asupra propriului job. Unii directori executivi spun că şi-au înlocuit personalul cu un chatbot cu inteligenţă artificială, iar unii profesionişti au declarat că au pierdut locuri de muncă în favoarea unor instrumente precum ChatGPT.
Cei mai optimişti dintre angajaţi sunt de părere că tehnologia este fantastică dacă este utilizată corect pentru că poate creşte productivitatea şi ajută la economisirea timpului.

Cu toate acestea Altman rămâne îngrijorat de impactul AI pe piaţa muncii. Anul trecut, el a declarat într-un interviu pentru CNBC că este „puţin speriat” de ChatGPT, avertizând că apariţia companiei sale ar putea însemna sfârşitul pentru foarte multe joburi.