Din secretele super-bogaţilor: Unde îşi pun banii miliardari ca Elon Musk sau Jeff Bezos. Unde cheltuie cel mai mult

22 Apr. 2024, 15:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
22 Apr. 2024, 15:05 // Bani și Afaceri //  bani.md

Super-bogaţii, cei cu averi ce depăşesc pragul de 100 de milioane de dolari, se deosebesc de oamenii obişnuiţi nu numai prin imperiile lor colosale, ci şi prin deciziile pe care aleg să le facă în legătură cu banii lor, scrie CNBC.

La nivel global, populaţia super-bogaţilor se ridică la aproximativ 28.500 de oameni, majoritatea fiind concentraţi în New York, Los Angeles, Londra sau Beijing.

„Aceste oraşe se mândresc cu o infrastructură financiară robustă, ecosisteme antreprenoriale vibrante şi pieţe imobiliare profitabile, ceea ce le face destinaţii atractive pentru cei ultra-bogaţi”, a declarat Kevin  Teng, CEO-ul WRISE Wealth Management, pentru CNBC.

Studiile realizate de-a lungul timpului au descoperit care sunt domeniile preferate pentru investiţii ale celor mai bogaţi oameni din lume. Bursele şi criptomonedele sunt primele care ies din discuţie.

Unde îşi pun miliardarii bani:

1. Piaţa imobiliară

În general, milionarii nu preferă să rişte prea mult când e vorba de banii lor. De aceea, portofoliile conţin adeasea proprietăţi imobiliare foarte bine cotate şi foarte bine ancorate în piaţă, dar şi active trofeu (clădiri emblematice sau istorice ale unui oraş). Experţii au estimat că investiţiile super-bogaţilor în imobiliare reprezintă aproximativ 27% din investiţiile lor totale.

2. Fonduri de investiţii

Centimilionarii îşi gestionează deobicei averea prin intermediul unui „family office”, o companie privată de investiţii menită să administreze averea unei familii. Numărul acestora s-a triplat în 2019, depăşind 4.500 de astfel de organizaţii la nivel global, care administrează averi care totalizează şase trilioane de dolari.

3. Investiţii alternative

De asemenea, super-bogaţii explorează şi posibilitatea unor investiţii ceva mai puţin tradiţionale. Foarte mulţi milionari sau miliardari alegă să investească în participaţiile unor cluburi sportive.

„Este un grup foarte, foarte izolat în care să intri şi necesită mult mai mult decât bani. Exclusivitatea este un element de atracţie major, deoarece aceste persoane bogate doresc să se amestece cu oameni cu un statut similar. Deţinerea unui pachet de acţiuni la o echipă sportivă este o modalitate de legitimare a propriului statu”, a declarat aid Salvatore Buscemi, CEO Dandrew Partners.

De asemenea, Teng de la WRISE a remarcat că milionarii acordă mai multă atenţie veniturilor fixe, creditelor private şi investiţiilor alternative. El a spus că creditul privat câştigă tracţiune pe măsură ce investitorii caută surse de randament în afara pieţelor convenţionale.

„Această tendinţă reflectă un apetit tot mai mare pentru activele netradiţionale care oferă profiluri unice de risc şi randament”, a spus Kevin Teng, menţionând că investiţiile alternative includ capitalul de risc, capitalurile private şi activele reale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Mart. 2026, 12:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
13 Mart. 2026, 12:28 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Circa 100 de mii de tone de sfeclă de zahăr au rămas nerecoltate și au putrezit pe câmpurile din nordul Republicii Moldova, după ce ploile din toamnă și înghețurile timpurii din iarnă au făcut imposibilă intrarea utilajelor pe teren.

Potrivit estimărilor producătorilor, aproximativ 2 mii de hectare de sfeclă nu au mai fost recoltate, ceea ce a generat pierderi semnificative pentru agricultori. Președintele Asociației cultivatorilor de sfeclă de zahăr, Alexei Chiriac, spune că unele gospodării nu au reușit să valorifice deloc producția, notează agroexpert.md.

„Au rămas nerecoltate aproape 2 mii de hectare, iar în jur de 100 de mii de tone de sfeclă putrezesc în pământ, ceea ce ar însemna pierderi de minimum 80–90 de milioane de lei”, a declarat Chiriac. Potrivit lui, chiar și acolo unde sfecla a fost recoltată iarna, conținutul de zahăr a fost redus, iar prețul obținut la fabrică a fost mai mic.

Problemele au afectat și industria de procesare. Reprezentantul unei companii producătoare de zahăr, Nicolae Ciubuc, afirmă că fabricile au lucrat mult sub capacitate din cauza lipsei de materie primă.

„Am avut doi ani la rând circumstanțe extrem de dificile pentru industria zahărului. A rămas în câmp un volum mare de sfeclă care nu mai poate fi prelucrată”, a menționat Ciubuc.

El a adăugat că, pe lângă pierderile agricultorilor, venitul ratat pentru industrie ar putea ajunge la aproximativ 200 de milioane de lei, iar autoritățile și companiile analizează posibile măsuri de sprijin pentru producători.