TikTok închide programul prin care îi plătea pe utilizatori. Prezintă „riscuri grave la adresa sănătăţii mentale”

TikTok va suspenda în mod voluntar programul de recompensă al noii aplicaţii TikTok Lite, în timp ce lucrează pentru a răspunde preocupărilor UE, a declarat compania miercuri, pe platforma de socializare X, transmite CNBC.

Comisia Europeană a dat termen până miercuri inclusiv companiei deţinute de grupul chinez ByteDance să abordeze preocupările cu privire la posibila creare de dependenţă prin intermediul programului de recompense pentru copii, urmând ca în caz contrar se confrunte cu o suspendare temporară a funcţiei.

CE consideră că acest mecanism reprezintă ”riscuri grave la adresa sănătăţii mentale a utilizatorilor”.

Platforma nu a comunicat Bruxellesului, înainte de lansarea aplicaţiei, o evaluare a riscurilor, conform obligaţiilor prevăzute în cadrul noii legislaţii cu privire la serviciile digitale (DSA).

Reţeaua de socializare TikTok, deţinută de compania chineză ByteDance, a lansat săptămâna trecută în Franţa şi în Spania noua aplicaţie, care le permitea utilizatorilor să fie plătiţi pentru vizionarea de videoclipuri. TikTok Lite era deja disponibilă în Coreea de Sud şi Japonia.

Utilizatorii TikTok Lite cu vârste de peste 18 ani puteau „să colecteze puncte descoperind noi conţinuturi sau realizând anumite acţiuni”, au declarat reprezentanţii reţelei de socializare. Punctele astfel colectate puteau fi transformate în carduri cadou sau folosite pentru a susţine creatorii de conţinuturi.

„Recompensele variază în funcţie de sarcinile îndeplinite şi de experienţa în aplicaţie”, iar „durata maximală de vizionare a videoclipurilor recompensate este cuprinsă între 60 şi 85 de minute”, au precizat la momentul respectiv reprezentanţii TikTok.

Foarte apreciată de tineri şi de influenceri pentru videoclipurile sale care sunt adeseori dansante sau muzicale, controversata reţea de socializare TikTok a atras peste 1,5 miliarde de utilizatori la nivel mondial.

Ea este acuzată cu regularitate că găzduieşte numeroase videoclipuri de dezinformare, provocări periculoase şi imagini pornografice sau că ar fi chiar un instrument de spionaj şi de propagandă în slujba Chinei, o acuzaţie respinsă de compania ByteDance.

Comisia Europeană a demarat totodată anchete separate care vizează Meta, Snap (Snapchat), TikTok şi YouTube despre măsurile implementate de aceste companii pentru a proteja „sănătatea fizică şi mintală” a minorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensare #Tik Tok #program

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.