TikTok închide programul prin care îi plătea pe utilizatori. Prezintă "riscuri grave la adresa sănătăţii mentale"

TikTok va suspenda în mod voluntar programul de recompensă al noii aplicaţii TikTok Lite, în timp ce lucrează pentru a răspunde preocupărilor UE, a declarat compania miercuri, pe platforma de socializare X, transmite CNBC.

Comisia Europeană a dat termen până miercuri inclusiv companiei deţinute de grupul chinez ByteDance să abordeze preocupările cu privire la posibila creare de dependenţă prin intermediul programului de recompense pentru copii, urmând ca în caz contrar se confrunte cu o suspendare temporară a funcţiei.

CE consideră că acest mecanism reprezintă ”riscuri grave la adresa sănătăţii mentale a utilizatorilor”.

Platforma nu a comunicat Bruxellesului, înainte de lansarea aplicaţiei, o evaluare a riscurilor, conform obligaţiilor prevăzute în cadrul noii legislaţii cu privire la serviciile digitale (DSA).

Reţeaua de socializare TikTok, deţinută de compania chineză ByteDance, a lansat săptămâna trecută în Franţa şi în Spania noua aplicaţie, care le permitea utilizatorilor să fie plătiţi pentru vizionarea de videoclipuri. TikTok Lite era deja disponibilă în Coreea de Sud şi Japonia.

Utilizatorii TikTok Lite cu vârste de peste 18 ani puteau „să colecteze puncte descoperind noi conţinuturi sau realizând anumite acţiuni”, au declarat reprezentanţii reţelei de socializare. Punctele astfel colectate puteau fi transformate în carduri cadou sau folosite pentru a susţine creatorii de conţinuturi.

„Recompensele variază în funcţie de sarcinile îndeplinite şi de experienţa în aplicaţie”, iar „durata maximală de vizionare a videoclipurilor recompensate este cuprinsă între 60 şi 85 de minute”, au precizat la momentul respectiv reprezentanţii TikTok.

Foarte apreciată de tineri şi de influenceri pentru videoclipurile sale care sunt adeseori dansante sau muzicale, controversata reţea de socializare TikTok a atras peste 1,5 miliarde de utilizatori la nivel mondial.

Ea este acuzată cu regularitate că găzduieşte numeroase videoclipuri de dezinformare, provocări periculoase şi imagini pornografice sau că ar fi chiar un instrument de spionaj şi de propagandă în slujba Chinei, o acuzaţie respinsă de compania ByteDance.

Comisia Europeană a demarat totodată anchete separate care vizează Meta, Snap (Snapchat), TikTok şi YouTube despre măsurile implementate de aceste companii pentru a proteja „sănătatea fizică şi mintală” a minorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensare #Tik Tok #program

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.