Creștere alarmantă a consumului de alcool pentru minorii cu vârsta între 11-15 ani. OMS cere limitări

25 Apr. 2024, 09:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Apr. 2024, 09:52 // Actual //  bani.md

Consumul de alcool şi de ţigări electronice în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani este „alarmant”, potrivit unui raport al filialei europene a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care recomandă măsuri de sănătate publică pentru a limita accesul la băuturile alcoolice.

„Utilizarea pe scară largă a substanţelor nocive în rândul copiilor din multe ţări din regiunea europeană (şi nu numai) constituie o ameninţare gravă la adresa sănătăţii publice”, a avertizat Hans Kluge, directorul regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), citat într-un comunicat de presă, citat de BFM TV.

Pentru a contracara această tendinţă, se solicită taxe mai mari, restricţii privind punctele de vânzare şi publicitatea şi interzicerea agenţilor aromatizanţi.

După ani de scădere a consumului de substanţe psihoactive, „anumite date sugerează că pandemia Covid-19 a dus la o nouă creştere a consumului”, notează raportul, care compilează date de la 280.000 de tineri din Europa, Asia Centrală şi Canada.

Măsurile de reţinere au schimbat, de fapt, obiceiurile tinerilor de 11-15 ani. Aceştia au fost mai prezenţi online şi mai expuşi la publicitatea digitală. Aceste schimbări şi-ar putea lăsa amprenta.

„Adoptarea unor comportamente riscante în timpul adolescenţei poate influenţa comportamentul la vârsta adultă, consumul de substanţe psihoactive la o vârstă fragedă fiind legat de un risc mai mare de dependenţă”, a subliniat el. „Consecinţele sunt costisitoare pentru ei şi pentru societate”.

Potrivit raportului, utilizarea ţigărilor electronice a crescut la nivel mondial, iar această tendinţă este deosebit de accentuată în rândul adolescenţilor.

Vestea bună este că fumatul este în scădere: 13% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani au fumat deja în 2022, cu două procente mai puţin faţă de acum patru ani. Cu toate acestea, mulţi dintre ei au adoptat ţigările electronice.

Aproximativ 32% dintre adolescenţii de 15 ani au fumat deja una, iar 20% în ultimele 30 de zile.

Realizat o dată la patru ani sub egida Biroului OMS Europa, care reuneşte 53 de ţări şi se extinde până în Asia Centrală, sondajul internaţional HBSC (Health Behaviour in School-aged Children) descrie comportamentul de sănătate al copiilor de 11, 13 şi 15 ani. Acesta are diverse secţiuni, printre care şi aceasta privind consumul de substanţe psihoactive.

Alcoolul este substanţa cel mai frecvent consumată de către adolescenţi. 57% dintre adolescenţii de 15 ani au consumat alcool cel puţin o dată, iar aproape patru din zece au făcut acest lucru în ultimele 30 de zile. Mai mult, aproximativ unul din zece adolescenţi (9%) a fost foarte beat la un moment dat în viaţa sa. Aproximativ 5% dintre adolescenţii de 13 ani şi 20% dintre cei de 15 ani au făcut acest lucru.

„Acest lucru arată o tendinţă de escaladare a abuzului de alcool în rândul tinerilor”, a deplâns OMS Europa într-un comunicat de presă.

„Aceste rezultate subliniază măsura în care alcoolul este disponibil şi normalizat şi arată nevoia urgentă de măsuri politice mai bune pentru a proteja copiii şi tinerii de daunele (sale)”, a insistat organizaţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 11:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 11:24 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se numără printre țările cu cel mai scăzut nivel de încredere în știință din lume și ocupă locul 134 din 140 de state analizate. Doar 10,4% dintre moldoveni declară că au foarte multă încredere în știință, de aproape șapte ori mai puțin decât în Spania, liderul clasamentului, unde indicatorul ajunge la 67,9%. Datele sunt prezentate de Visual Capitalist, în baza studiului internațional Wellcome Global Monitor 2026, realizat pe un eșantion de peste 140.000 de persoane.

Potrivit cercetării, Republica Moldova se află în grupul ultimelor zece state din lume în ceea ce privește ponderea persoanelor care declară un nivel ridicat de încredere în știință. Țara noastră este devansată inclusiv de state precum Gambia, unde indicatorul este de 12,2%, Mauritius – 11,7% și Albania – 10,8%.

Sub Republica Moldova se situează doar șase țări: Jamaica, cu 10,2%, Pakistan – 9,3%, Georgia și Somalia – câte 9,1%, Macedonia de Nord – 8,2% și Togo – 5,8%. Ultima înregistrează cel mai redus nivel din întregul clasament.

La polul opus se află Spania, unde 67,9% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în știință, urmată de Finlanda, cu 65,9%. Surprinzător, Uzbekistanul ocupă poziția a treia, cu 63,8%, iar Tadjikistanul se situează pe locul patru, cu 60,7%, depășind economii dezvoltate precum Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Germania completează primele cinci poziții, cu 59,7%, fiind urmată de Belgia – 59,3%, Norvegia – 58,6%, Canada – 54,3%, Islanda – 53,8% și Suedia – 53,5%.

Statele Unite ocupă abia locul 13, cu 52,5%, Marea Britanie se situează pe poziția a 14-a, cu 51,2%, iar Franța pe locul 16, cu 50,2%.

Cercetarea arată că nivelul de dezvoltare economică și performanța sistemului educațional nu explică întotdeauna gradul de încredere în știință. De exemplu, Uzbekistanul și Tadjikistanul depășesc numeroase state occidentale cu instituții de cercetare consacrate și investiții importante în educație.

Autorii studiului nu au identificat dovezi convingătoare ale unei legături constante între nivelul cunoștințelor științifice și încrederea populației în știință. De asemenea, nu a fost stabilită o corelație clară, la nivelul statelor, între acest indicator și cheltuielile guvernamentale pentru educație.

O altă constatare importantă este că încrederea în știință a scăzut la nivel mondial în ultimii cinci ani. Dacă în 2020 aproximativ 80% dintre respondenți declarau că au o anumită încredere sau foarte multă încredere în știință, în 2025 ponderea a coborât la 72%, ceea ce reprezintă o diminuare cu opt puncte procentuale.

Experții atrag atenția că neîncrederea poate fi alimentată de dezinformare, polarizare politică, inegalități sociale și lipsa de credibilitate a instituțiilor publice.

Studiul Wellcome Global Monitor 2026 are la bază sondaje realizate în anul 2025 în 140 de țări, în rândul persoanelor cu vârste de cel puțin 15 ani.