Creștere alarmantă a consumului de alcool pentru minorii cu vârsta între 11-15 ani. OMS cere limitări

Consumul de alcool şi de ţigări electronice în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani este „alarmant”, potrivit unui raport al filialei europene a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care recomandă măsuri de sănătate publică pentru a limita accesul la băuturile alcoolice.

„Utilizarea pe scară largă a substanţelor nocive în rândul copiilor din multe ţări din regiunea europeană (şi nu numai) constituie o ameninţare gravă la adresa sănătăţii publice”, a avertizat Hans Kluge, directorul regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), citat într-un comunicat de presă, citat de BFM TV.

Pentru a contracara această tendinţă, se solicită taxe mai mari, restricţii privind punctele de vânzare şi publicitatea şi interzicerea agenţilor aromatizanţi.

După ani de scădere a consumului de substanţe psihoactive, „anumite date sugerează că pandemia Covid-19 a dus la o nouă creştere a consumului”, notează raportul, care compilează date de la 280.000 de tineri din Europa, Asia Centrală şi Canada.

Măsurile de reţinere au schimbat, de fapt, obiceiurile tinerilor de 11-15 ani. Aceştia au fost mai prezenţi online şi mai expuşi la publicitatea digitală. Aceste schimbări şi-ar putea lăsa amprenta.

„Adoptarea unor comportamente riscante în timpul adolescenţei poate influenţa comportamentul la vârsta adultă, consumul de substanţe psihoactive la o vârstă fragedă fiind legat de un risc mai mare de dependenţă”, a subliniat el. „Consecinţele sunt costisitoare pentru ei şi pentru societate”.

Potrivit raportului, utilizarea ţigărilor electronice a crescut la nivel mondial, iar această tendinţă este deosebit de accentuată în rândul adolescenţilor.

Vestea bună este că fumatul este în scădere: 13% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani au fumat deja în 2022, cu două procente mai puţin faţă de acum patru ani. Cu toate acestea, mulţi dintre ei au adoptat ţigările electronice.

Aproximativ 32% dintre adolescenţii de 15 ani au fumat deja una, iar 20% în ultimele 30 de zile.

Realizat o dată la patru ani sub egida Biroului OMS Europa, care reuneşte 53 de ţări şi se extinde până în Asia Centrală, sondajul internaţional HBSC (Health Behaviour in School-aged Children) descrie comportamentul de sănătate al copiilor de 11, 13 şi 15 ani. Acesta are diverse secţiuni, printre care şi aceasta privind consumul de substanţe psihoactive.

Alcoolul este substanţa cel mai frecvent consumată de către adolescenţi. 57% dintre adolescenţii de 15 ani au consumat alcool cel puţin o dată, iar aproape patru din zece au făcut acest lucru în ultimele 30 de zile. Mai mult, aproximativ unul din zece adolescenţi (9%) a fost foarte beat la un moment dat în viaţa sa. Aproximativ 5% dintre adolescenţii de 13 ani şi 20% dintre cei de 15 ani au făcut acest lucru.

„Acest lucru arată o tendinţă de escaladare a abuzului de alcool în rândul tinerilor”, a deplâns OMS Europa într-un comunicat de presă.

„Aceste rezultate subliniază măsura în care alcoolul este disponibil şi normalizat şi arată nevoia urgentă de măsuri politice mai bune pentru a proteja copiii şi tinerii de daunele (sale)”, a insistat organizaţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alcool #consum #tineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.