Eșecul electrificării feroviare din Moldova! Studiu de fezabilitate pentru tronsonul Chișinău-Ungheni

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că un studiu preliminar de fezabilitate pentru construcția unui tronson de cale ferată electrificată, cu ecartament european, între Chișinău și Ungheni, va fi elaborat până la finalul acestui an.

Această decizie a fost luată în urma discuțiilor purtate în cadrul celei de-a șasea reuniuni a Comitetului de conducere pentru integrarea sistemelor de transport UE-Ucraina-Moldova, care a avut loc la Košice, Slovacia. La întâlnire au participat secretarul de stat al ministerului, Mircea Păscăluță, alături de reprezentanți din Ucraina, România, alte state membre UE și ai Comisiei Europene.

În cadrul reuniunii s-au discutat proiectele actuale și viitoare finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), investițiile în transporturi, reformele din sectorul feroviar și extinderea Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T). Participanții au subliniat necesitatea de a spori capacitatea de tranzitare a încărcăturilor ucrainene pe calea ferată.

Un punct important pe agenda discuțiilor a fost proiectul privind construcția unui coridor feroviar electrificat Chișinău-Ungheni cu ecartament european. A fost menționat că, cu sprijinul JASPERS, serviciul de consultanță tehnică al Băncii Europene de Investiții, se va elabora până la finalul anului un studiu de prefezabilitate pentru acest proiect, care va include și elemente de design conceptual.

În timpul reuniunii, reprezentanți din Ungaria, Polonia și Slovacia au prezentat etapele de dezvoltare a rețelelor feroviare europene și modelele de finanțare utilizate. De asemenea, s-au discutat eforturile continue de reabilitare a infrastructurii rutiere și progresul proiectelor de reabilitare finanțate prin CEF 2022.

Mircea Păscăluță, secretar de stat în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a subliniat importanța unei noi abordări în introducerea și utilizarea proiectelor bazate pe o viziune regională amplă și cooperarea între parteneri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#linie ferată #tren #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.