Recenzorii vă găsesc și în cimitire? Răspunsul directorului de la statistică

O parte dintre recenzorii lucrează și astăzi, 1 mai – Ziua Muncii, însă în funcție de cum și-au panificat activitatea, a declarat pentru BANI.MD, șeful Biroului Național de Statistică, Oleg Cara.

„Unii dintre ei își pot lua zile libere în cursul săptămânii și lucrează în weekend. Orarul e flexibil pentru fiecare în parte”, a mai spus Cara.

Întrebat dacă de Paștele Blajinilor, recenzorii vor merge prin cimitire, Oleg Cara a spus că: „ este exclus acest lucru. Sunt stabilite locuri speciale unde populația este intervievată: în fața blocului, în fața porții casei”.

Aproape 600 de mii de locuinţe şi 860 de mii de persoane din Republica Moldova au fost recenzate, până acum, în cadrul Recensământului populaţiei şi locuinţelor.

Recensământul populației și locuințelor 2024 în Republica Moldova se desfășoară în perioada 8 aprilie – 7 iulie, în întreaga țară. Conform legislației, cetățenii sunt obligați să răspundă la întrebările recenzorilor și să ofere răspunsuri corecte. La rândul lor, autoritățile sunt obligate să asigure confidențialitatea răspunsurilor acordate.

Recenzorul va efectua 5 vizite la domiciliu. În cazul în care recenzorul nu găsește pe nimeni acasă, el va lăsa în căsuța poștală, în poartă sau la ușă o înștiințare privind participarea la recensământ care va conține datele de contact ale recenzorului pentru a stabili împreună o zi și o oră convenabilă pentru recenzare.

Recensământul din 2024 este al treilea la număr efectuat în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recensamint #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.