Orașul cu cel mai scump drum! Spînu dezvăluie cum au fost făcute lucrările

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a adus claritate în dezbaterea publică privind lucrările și costurile de construcție pentru infrastructura de la Punctul de Trecere a Frontierei Leova – Bumbăta, prin publicarea tuturor documentelor relevante care au stat la baza acestui proiect.

Prin intermediul unei postări pe platforma de socializare Telegram, ministrul a explicat detaliat cele patru etape ale proiectului:

Etapa 1 a constat în construcția unui drum de acces de la punctul de trecere a frontierei de stat Leova-Bumbăta către strada Podul de Flori, cu o lungime de 2,01 km, având două benzi de circulație și două benzi de încadrare, precum și o secțiune de racordare cu podul de pontoane și platforma punctului de trecere a frontierei.

Etapa 2 a presupus construcția și amenajarea platformei punctului de trecere a frontierei, pe o suprafață de aproximativ 11.500 de metri pătrați.

Etapa 3 a inclus construcția și amenajarea platformei de parcare, pe o suprafață de aproximativ 13.000 de metri pătrați.

Etapa 4 a constat în construcția unui drum de ocolire a orașului Leova, pe o lungime de 1,5 km, care a inclus și amenajarea unei străzi de acces către acest drum de ocolire.

Ministrul Spînu a subliniat că acest proiect reprezintă un punct de referință important în infrastructura Republicii Moldova, fiind primul pod peste Prut construit de la independența țării și a evidențiat transparența procesului prin publicarea tuturor documentelor relevante legate de acest proiect.

Costul lucrărilor de construcție a drumului de acces – 3,6 km – și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta se ridică la suma de 252,23 milioane de lei, iar finalizarea lucrărilor era planificată pentru luna noiembrie a acestui an. Iinițial, pentru construcția drumului erau prevăzuți 260 de milioane de lei.

Un calcul elementar arată că fiecare kilometru de drum a costat 84 de milioane de lei, fiind cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova #drum #scump #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.