Flota NATO a expulzat petrolierele lui Putin din cel mai mare ancoraj din Marea Mediterană

Tancurile care transportau petrol rusesc au părăsit Golful Laconia, un punct de ancorare cheie în Marea Mediterană, unde materia primă este transferată de la o navă la alta pentru a fi transportată în continuare în Asia.

Potrivit Bloomberg, de la începutul lunii mai, tancurile „flotei din umbră” nu mai intră în golful cel mai sudic al Greciei continentale și al întregii Europe, ruta maritim spre Canalului Suez.

Motivul sunt exercițiile navale desfășurate de marinele țărilor NATO. Serviciul Hidrografic Grec a anunțat manevre în Golful Laconia în perioada 1-9 mai. În total, cel puțin 5 exerciții ale flotei NATO vor avea loc în Marea Mediterană până la sfârșitul lunii, inclusiv manevre de tragere, după cum reiese din date Servicii de navigație, hidrografie și oceanografie din Turcia.

Navele de război vor lua parte la exercițiul, care se numește „Neptune Strike” și va dura până pe 10 mai. submarine și portavioane din SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Țările de Jos, Polonia, România, Spania, Turcia, Suedia, Bulgaria, Danemarca și Albania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #nave #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.