Statele Unite au luat faţa Chinei devenind cel mai important partener comercial al Germaniei

Statele Unite au devenit cel mai mare partener comercial al Germaniei în primul trimestru din 2024, depăşind China, relatează Agerpres.

În primele trei luni din acest an, comerţul Germaniei cu SUA a totalizat 63 miliarde de euro, în timp ce cifra pentru China a fost puţin sub 60 miliarde de euro.

În 2023, China a fost principalul partener comercial al Germaniei, pentru al optulea an consecutiv, volumele ajungând la 253 miliarde de euro, deşi cu doar câteva milioane de euro mai puţin faţă de comerţul cu SUA.

„Exporturile Germaniei către Statele Unite au crescut semnificativ datorită robusteţii economiei americane, în timp ce, atât exporturile, cât şi importurile din China au scăzut. Un alt motiv îl reprezintă factorii structurali. China şi-a extins lanţurile de aprovizionare şi produce bunuri din ce în ce mai complexe, pe care anterior le importa din Germania. În plus, firmele germane produc din ce în ce mai mult pe plan local, în loc să exporte bunuri din Germania în China”, apreciază economistul Vincent Stamer.

Oficialii de la Berlin au anunţat că vor să-şi reducă expunerea la China, citând diferenţele politice şi acuzând Beijingul de „practici neloiale”.

Importurile de bunuri ale Germaniei din China au scăzut în ritm anual cu aproape 12% în primul trimestru din 2024, în timp ce exporturile de mărfuri către China s-au redus cu doar 1%.

„Faptul că economia chineză a avut o evoluţie mai slabă decât se estima, în timp ce PIB-ul SUA a depăşit aşteptările, a contribuit probabil la aceste evoluţii”, explică analistul Juergen Matthes, de la Institutul economic german.

SUA sunt acum responsabile pentru aproximativ 10% din exporturile de bunuri ale Germaniei, în timp ce ponderea Chinei a scăzut sub 6%, a subliniat Matthes.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #Germania #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue