Care este importanța antreprenoriatului social și de ce trebuie să devină o prioritate?

15 Mai 2024, 09:00
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
15 Mai 2024, 09:00 // Slider //  bani.md

Antreprenoriatul social reprezintă o punte între pasiunea pentru schimbare socială și dorința de creștere economică, transformând ideile în acțiuni tangibile. În Republica Moldova, o comunitate mică de antreprenori sociali lucrează asiduu pentru a aduce beneficii tuturor, indiferent de condiție socială sau de capacități individuale, urmărind să faciliteze accesul la produse și servicii sociale și să promoveze schimbări legislative menite să susțină creșterea acestui sector.

„Antreprenoriatul social în esența sa reprezintă o punte de legătură între persoanele care au interes social foarte mare, și în același timp doresc să aibă și o capacitate de creștere economică. Astfel, întreprinderile sociale creează acele posibilități pentru toți oamenii, indiferent de starea socială, indiferent de unde provin, indiferent de capacități fizice sau mintale, să-și găsească un rost în viață.”, spune Laurențiu Racu, secretar general, Platforma pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Social din Republica Moldova.

„Comunitatea de antreprenori sociali din Moldova e mică, dar are un potențial uriaș. Antreprenorii sociali sunt cei care au un impact social la toate nivelele. Ajută atât bătrânii, copiii cu necesități educaționale speciale, persoane cu dizabilități, persoane care au ieșit din detenție și alte categorii defavorizate. Fundația Est-Europeană, împreună cu partenerii săi, care sunt UE și Ambasada Suediei în RM, facilitează și susține acest sector.

„Ne-am propus ca să elaborăm marca socială pentru aceste întreprinderi, pentru a ușura procesul de selectare a produselor atunci când un cumpărător vrea să procure produsele făcute anume de aceste întreprinderi sociale. La fel, ne-am propus ca să schimbăm Legea cu privire la Antreprenoriat Social, pentru a facilita procesul de obținere a statutului de întreprinzător social, precum și a obține anumite facilități fiscale pentru întreprinderile sociale.”, menționează Ana Ciurac, coordonatoare de proiecte, Fundația Est-Europeană.

„Pentru noi este o prioritate, în primul rând. Și importanța lui derivă din faptul că prin întreprinderile sociale pe care noi încercăm să le creștem, creăm locuri de muncă pentru persoane vulnerabile, cele care, de obicei, mai greu își găsesc un loc de muncă plătit decent. Prin asta creștem comunitățile. Prin asta noi încercăm să facem ca familiile celor angajați în cadrul întreprinderilor sociale să beneficieze de anumite venituri. Creșterea economică, inclusiv de datorează antreprenoriatului social. Eu cred că noi trebuie să-l promovăm și să avem grijă ca antreprenorii sociali să fie la fel de bine instruiți și să aibă profituri cât mai bune.”, a spus Sorin Mereacre, președinte, Fundația Est-Europeană.

„Importanța întreprinderilor sociale constă în complexitatea măsurilor de susținere, cum ar fi angajarea în câmpul muncii sau prestarea serviciilor. La fel, este important că întregul profit al unei întreprinderi sociale merge la dezvoltarea organizațiilor necomerciale care, la rândul lor, creează și mai multă bunăstare și lucrează cu beneficiarii.”, a menționat Svetlana Lopatina, directoare, Centrul de Dezvoltare pentru Copii „Всезнайка”, or. Tighina.

„Antreprenoriatul social este important datorită modalităților noi și inovative de a rezolva problemele sociale presante din societate, cum ar fi sărăcia, inegalitățile, educația, schimbările climatice, și toate acestea prin resursele primite în urma activității de antreprenoriat.”, spune Daniela Gurschi, directoarea HUB-ului Antreprenorilor Sociali.

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!