Un profesor la Universitatea din Bordeaux, numit în Consiliului de supraveghere al BNM

Într-un vot cu 56 de deputați în favoare, Parlamentul a aprobat numirea lui Ion Lapteacru în funcția de membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Această completare a Consiliului de Supraveghere vine pentru a întări capacitatea de supraveghere și reglementare a activității Băncii Naționale.

Ion Lapteacru, doctor habilitat în științe economice, aduce o vastă experiență academică și profesională în domeniul financiar. Cu o carieră de peste 15 ani ca profesor la Universitatea din Bordeaux, Franța, și cu experiență ca director adjunct al Laboratorului de Analize și Cercetări în Economie și Finanțe Internaționale, Lapteacru este recunoscut pentru expertiza sa în reglementarea bancară, politică monetară și sisteme bancare.

Consiliul de Supraveghere al BNM, compus din șapte membri cu mandate de șapte ani, are responsabilitatea crucială de a organiza un sistem eficient de supraveghere publică independentă a activității Băncii Naționale. Printre atribuțiile sale se numără aprobarea raportului anual și a situațiilor financiare anuale, adoptarea, verificarea și evaluarea standardelor sistemului de control intern, și altele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lapteacru #membru #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.