Previziuni sumbre privind economia Republicii Moldova! Rotaru: Am revizuit creșterea la 2,6%

Creșterea produsului intern brut (PIB) al Republicii Moldova în anul 2023 a fost mult sub așteptările inițiale, a declarat ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, în cadrul unei emisiuni difuzate de RLive. Deși guvernul și-a propus o creștere de 2,5%, realitatea economică a adus o creștere de doar 0,7%.

Pentru anul în curs, prognoza inițială a fost de 3,5%, însă aceasta a fost revizuită la 2,6%. Rotaru a subliniat că, în ciuda eforturilor de relaxare a politicii monetare și a diminuării costurilor creditelor, apetitul pentru investiții rămâne scăzut. „Trebuie să existe acel apetit intestinal care să stimuleze creșterea economică. Dar încă nu există”, a explicat ministrul.

Guvernul a optimizat administrarea fiscală și vamală și a făcut deschideri către mediul de afaceri, însă efectele acestor măsuri încă se lasă așteptate. Rotaru a evidențiat că perioada post-criză necesită acomodare, atât din partea mediului de afaceri, cât și a investitorilor. În plus, războiul din Ucraina și temerile aferente au descurajat investițiile străine.

„Sunt persoane care au resurse, dar nu le investesc, așteptând o perioadă mai clară”, a punctat ministrul Finanțelor, exprimându-și speranța că situația se va îmbunătăți în scurt timp.

În recenta prognoză și Banca Mondială și-a revziuit estimările cu privire la creșterea economică a Republicii Moldova. Se anticipează o creștere a PIB-ului moldovean de 2,2% în 2024, față de proiecția anterioară de 4,2%. Pentru anul 2025, se prognozează o creștere de 3,9%, față de estimarea anterioară de 4,1%, iar pentru 2026, se așteaptă o creștere de 4,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#previziuni #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile europene la gazele naturale și-au extins câștigurile pe măsură ce din Egipt au apărut semne ale unei concurențe mai intense pentru combustibil, relatează BNN Bloomberg.

Contractele futures de referință au crescut cu până la 4% vineri, după ce sesiunea precedentă a stopat o scădere de trei zile. Egiptul dorește să cumpere 20 de încărcături de gaze naturale lichefiate începând cu luna octombrie, fiind pentru prima dată în ultimii ani când va solicita importuri în perioada premergătoare iernii.

Acest lucru i-a făcut pe comercianți să se îngrijoreze cu privire la echilibrul pieței din Europa, deoarece o creștere a cererii în altă parte ar putea duce la sosirea unei cantități mai mici de combustibil pe țărmurile sale. Deși regiunea este în prezent bine aprovizionată, ea se bazează pe fluxuri continue din întreaga lume după ce Rusia și-a redus livrările prin conducte în 2022.

„Prețurile gazelor din Europa pentru iarnă vor evolua în funcție de creșterea cererii”, a scris Florence Schmit, strateg energetic european la Rabobank, într-o notă din această săptămână. „O iarnă mai rece decât se aștepta în Europa poate adăuga, de asemenea, mai multă presiune ascendentă”.

Pentru Egipt, cumpărarea de încărcături de GNL în această toamnă și iarnă reprezintă o modalitate de a deveni un potențial importator net de gaze. Scăderea rapidă a producției de gaze și o vară neobișnuit de caldă au determinat țara să își crească importurile de GNL în acest an la cel mai ridicat nivel din 2018.

Piața urmărește îndeaproape ultimele evoluții privind încetarea acordului de tranzit dintre Ucraina și Rusia și impactul pe care acesta îl va avea asupra aprovizionării regiunii începând cu luna ianuarie. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat vineri că a fost contactat de Moscova și Kiev pentru a facilita tranzitul de gaze prin Ucraina către Europa.

Separat, săptămâna viitoare, temperaturile vor scădea în unele părți din nord-vestul continentului, ceea ce ar putea stimula cererea.

Contractele futures olandeze pe o lună, referința europeană în materie de gaze, au crescut cu 3,3% până la 37,40 euro pe megawatt-oră la ora 12:32 p.m. la Amsterdam.