Previziuni sumbre privind economia Republicii Moldova! Rotaru: Am revizuit creșterea la 2,6%

18 Mai 2024, 12:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mai 2024, 12:00 // Actual //  bani.md

Creșterea produsului intern brut (PIB) al Republicii Moldova în anul 2023 a fost mult sub așteptările inițiale, a declarat ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, în cadrul unei emisiuni difuzate de RLive. Deși guvernul și-a propus o creștere de 2,5%, realitatea economică a adus o creștere de doar 0,7%.

Pentru anul în curs, prognoza inițială a fost de 3,5%, însă aceasta a fost revizuită la 2,6%. Rotaru a subliniat că, în ciuda eforturilor de relaxare a politicii monetare și a diminuării costurilor creditelor, apetitul pentru investiții rămâne scăzut. „Trebuie să existe acel apetit intestinal care să stimuleze creșterea economică. Dar încă nu există”, a explicat ministrul.

Guvernul a optimizat administrarea fiscală și vamală și a făcut deschideri către mediul de afaceri, însă efectele acestor măsuri încă se lasă așteptate. Rotaru a evidențiat că perioada post-criză necesită acomodare, atât din partea mediului de afaceri, cât și a investitorilor. În plus, războiul din Ucraina și temerile aferente au descurajat investițiile străine.

„Sunt persoane care au resurse, dar nu le investesc, așteptând o perioadă mai clară”, a punctat ministrul Finanțelor, exprimându-și speranța că situația se va îmbunătăți în scurt timp.

În recenta prognoză și Banca Mondială și-a revziuit estimările cu privire la creșterea economică a Republicii Moldova. Se anticipează o creștere a PIB-ului moldovean de 2,2% în 2024, față de proiecția anterioară de 4,2%. Pentru anul 2025, se prognozează o creștere de 3,9%, față de estimarea anterioară de 4,1%, iar pentru 2026, se așteaptă o creștere de 4,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.