Veaceslav Moldovan, ML Energy: Adevărul din spatele prețurilor energiei electrice în Moldova

24 Mai 2024, 13:46
 // Categoria: Interviu // Autor:  bani.md
24 Mai 2024, 13:46 // Interviu //  bani.md

Veaceslav Moldovan, administrator ML Energy-Group explică discrepanțele de prețuri la energie electrică în Moldova, provocările generate de liberalizarea pieței și acuzațiile aduse privind strategiile de vânzare. Ei aduce în discuție argumente esențiale legate de transparența pieței, eficiența politicilor energetice și impactul asupra consumatorilor. Aflați mai multe detalii și perspective în interviul detaliat de mai jos.

1.În cadrul emisiunii „Teritoria Svobodi”, ați afirmat că în toamna anului 2022, cetățenii moldoveni au achitat în plus circa 12 milioane de lei pentru energie electrică. Pe ce se bazează calculele dvs.?

Diferența de 12 milioane de lei este calculată pe baza prețului mediu care a fost anunțat de către Energocom, care constituie 231 euro preț mediu de achiziție pentru luna noiembrie, cu care a fost cumpărat curentul. Oferta în valoare de 188 euro/MWh și cu un grafic de livrare de 20 MW. Diferența dintre 231 euro și 188 euro este 43 euro. Noi eram gata să livrăm 20 MW în bandă, suma achitată în plus fiind 619,2 mii euro sau 11,8 milioane de lei. E doar o singură ofertă și pe un singur contract. Am avut două oferte, 20 MW și 4 milioane de kWh din surse locale cu o reducere față de cel mai mic preț.

2.Directorul Energocom, Victor Bînzari a spus că ML Energy a profitat de situația din 2022 și a propus un preț mai mare, deși energia electrică pe care ați propus-o este generată de producători eligibili, care au un preț garantat de ANRE pentru 15 ani. Or, dacă s-ar semna un contract cu ML Energy Group, ar fi o încălcare a legii. Cum se explică acest lucru?

Este o afirmație prin care domnul Bînzari încearcă să justifice poziția lui de inacțiune din luna octombrie. ML Energy Group este un furnizor, în grupul de echilibrare a căruia intră diferiți producători. Deci energia electrică oferită Energocom nu este energie electrică generată sau care ar fi trebuit să fie generată de producători care au statut eligibil în tarifele garantate de 15 ani. Același producător poate să aibă statut de eligibil sau poate să nu aibă. Elementul de bază a fost că un producător putea să aibă 3 sau 4 turbine și doar pentru una singură să aibă acest tarif garantat de 15 ani. Atunci noi am spus că putem garanta că energia electrică vândută către Energocom să fie doar energie electrică generată de turbinele eoliene care nu au acest statut, iar Energocom fiind partea responsabilă de cercetarea de origine, putea să vadă ce produce fiecare stație fotovoltaică sau eoliană și să determine dacă energia electrică este generată de turbinele care au acest statut preferențial sau garanțiile de stat. Acuzațiile că noi am încercat să profităm sunt incorecte. Încă în anul 2022, când nu se vorbea despre criza energetică și livrările de energie electrică asigurate de Cuciurgan și din Ucraina, noi am venit cu o reducere față de cel mai mic preț cu care cumpăra Energocom. Reducerea era la cel mai mic preț din luna octombrie și noiembrie și a fost prezentată ca să se vadă experiența. Reducerea este cel mai mic preț și aceasta se baza pe faptul că Energocom avea în acea perioadă statut special de serviciu public și, de aceea, nu putea să cumpere mai scump decât din alte surse. Astfel, ML Energy a venit cu o ofertă de reducere față de cel mai mic preț. Nu este vorba de câștig, ci de faptul că noi am vrut să vindem energia pe care o aveam în plus.

3.De ce insistați să vindeți energie electrică către Energocom? Dl Bînzari crede că aceasta este o chestiune de principiu? La urma urmei, piața este deschisă și aveți posibilitatea să o vindeți altor furnizori (Premier Energy sau FEE-Nord).

Din păcate, noi am vrut să colaborăm și cu alți furnizori, oferindu-le lor curentul, dar din 23 mai 2022, când a fost introdusă Starea de Urgență în domeniul energetic, Energocom a fost desemnat cu statut special de serviciu public și doar acesta este unicul furnizor de la care Premier Energy și FEE-Nord puteau cumpăra energie. Această prevedere a fost prelungită și a rămas valabilă până la sfârșitul anului 2024. Astfel, nici Premier Energy și nici FEE-Nord nu pot încheia un contract de livrare de energie electrică cu alt furnizor decât Energocom. Este o restricție legală.

4.Specificitatea energiei electrice din surse regenerabile depinde de vreme. Dacă nu este vânt, nu se furnizează energie electrică?

Dacă vorbim despre 20 MW pe care i-am propus Energocom, acest volum de energie era din sistemul energetic din România. În acest caz, pentru livrarea celor 20 MW exista garanția partenerilor noștri din România. Dacă vorbim despre sursele locale pentru livrarea către Energocom, principiul este în felul următor: energia produsă de fondatorii grupului sau de cei care fac parte din ML Energy este non-intermitentă și, în acest caz, depinde de condițiile meteorologice. Dar, conform contractului, noi trebuia să prezentăm zilnic un grafic cu energia pe care o puteam asigura pentru ziua următoare, ceea ce ar fi dus la achiziția unei cantități mai mici de energie de pe piețele organizate sau, dacă vorbim de prezent, la reducerea importurilor din alte țări.

5.Până la urmă, prețul pe care îl oferiți Energocom este mai mic decât cel cu care ei cumpărau de la producători eligibili?

Sigur că a fost mai mic, fiindcă producătorii eligibili vând cu prețul stabilit de ANRE, însă acesta este mult mai mare față de prețul mediu de piață. Oferta noastră a fost bazată pe reducerea față de prețurile de piață. Și în prezent, acestea sunt mai mici față de prețurile de piață, dar și față de prețurile garantate.

6.Dar dacă să comparăm cu prețul oferit de MGRES?

Oferta cu care am venit presupunea reducerea față de cel mai mic preț. În cazul în care cel mai mic preț era de la Cuciurgan, energia regenerabilă era oferită cu reducere față de prețul de la Cuciurgan.

7.Și dacă prețul oferit de compania dvs. este mai mic decât cel de la MGRES, dar cei de la guvern ne spun că la MGRES este cel mai mic preț din regiune, de ce insistați pe Energocom? De ce nu exportați această energie?

În prezent, noi vindem energie electrică în România și Ucraina. Ideea este că livrăm nu pentru că prețurile sunt mai mari, ci pentru că suntem nevoiți, deoarece există cerere pe piața din Moldova, dar se refuză încheierea unui contract cu noi. (…) Noi am putea să vindem energie electrică în Republica Moldova oferind un cost mai mic, ceea ce, în final, ar putea duce la reducerea tarifelor. Noi dorim un raționament economic în relațiile economice interne. Pe de altă parte, este o situație stranie, în care noi suntem practic obligați să exportăm energia. Investitorii sunt mirați de faptul că întreprinderile de stat nu vor să cumpere energia, pe care noi suntem nevoiți să o exportăm, în timp ce statul importă de pe alte piețe.

8.Din 2025 ne așteptăm la liberalizarea pieței de energie electrică. Ce va schimba acest lucru pentru producătorii de energie regenerabilă?

Cele mai mari schimbări au avut loc în 2022, când a fost schimbat mecanismul de prognozare. S-a trecut la ofertarea pe oră, de la cea lunară. Liberalizarea pieței va elimina un element subiectiv cu care ne confruntăm pe piața locală în lipsa unei concurențe majore. Or, în Republica Moldova nu este dezvoltat elementul de distribuție pe orizontală. Noi o producem, dar o vindem în străinătate. Liberalizarea pieței, precum este în Ucraina și România, oferă posibilitatea ca ofertantul să nu se cunoască cu cel care vinde. Acest lucru creează un preț de piață, nu unul dictat sau impus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.