Chișinăul lovit direct în „Călcâiul lui Ahile”! FMI: Reforma justiției întârzie

Fondul Monetar Internațional (FMI) și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a cincea evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), precum și pentru prima evaluare a programului susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate (RSF). Deși programul s-a desfășurat în general conform parametrilor stabiliți, implementarea unor reforme structurale, inclusiv cele din sectorul justiției, continuă să întâmpine întârzieri semnificative.

Pe parcursul ultimelor săptămâni, misiunea FMI condusă de doamna Clara Mira a purtat discuții la Chișinău și virtual de la Washington. În urma acestor discuții, doamna Mira a declarat:

„Autoritățile Republicii Moldova și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea evaluării a cincea a programului susținut de Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă și primei evaluări a programului susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate. Acest acord se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de directori executivi.”

Finalizarea evaluării programelor va permite Republicii Moldova să acceseze 133 milioane drepturi speciale de tragere (circa 175,2 milioane dolari SUA), ceea ce va aduce suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor actuale la aproximativ 636,5 milioane dolari SUA.

Deși programul ECF/EFF s-a desfășurat în general conform parametrilor stabiliți, s-au înregistrat întârzieri în implementarea reformelor structurale esențiale, în special în sectorul justiției. Printre aceste întârzieri se numără adoptarea legii privind înființarea unei infrastructuri judiciare anticorupție, care prevede un proces credibil de selecție a judecătorilor anticorupție și măsuri legate de asigurarea independenței Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

S-a convenit asupra extinderii termenului-limită pentru realizarea reformelor care se implementează cu întârziere și asupra introducerii unor noi criterii de performanță structurală. Acestea includ:
– Consolidarea independenței, transparenței și responsabilității BNM.
– Întărirea independenței Procuraturii Anticorupție în ceea ce privește angajarea personalului.
– Modernizarea și consolidarea auditurilor fiscale.
– Prezentarea conturilor bugetare în conformitate cu Manualul de statistică bugetară al FMI – GFSM 2014.

Ședința Consiliului de directori executivi al FMI, unde vor fi discutate evaluările programelor Republicii Moldova, este planificată pentru sfârșitul lunii iunie. Finalizarea acestor evaluări este esențială pentru accesarea fondurilor necesare și pentru continuarea reformelor structurale, care sunt vitale pentru stabilitatea și creșterea economică a țării.

Implementarea reformelor structurale, în special în sectorul justiției, rămâne o provocare majoră pentru Republica Moldova. Deși au fost făcute progrese, întârzierile în aceste reforme pot afecta negativ perspectivele economice ale țării. Acordul la nivel de experți cu FMI reprezintă un pas important, dar realizarea obiectivelor stabilite este crucială pentru succesul pe termen lung al programelor economice și pentru asigurarea unei justiții independente și eficiente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.