Record! Mugur Isărescu, cel mai longeviv șef de bancă centrală din lume

Mugur Isărescu, cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume, este pe cale să fie confirmat pentru un nou mandat de cinci ani, în condițiile în care legislatorii urmăresc să obțină un vot pentru prelungirea mandatului până la sfârșitul lunii iunie, potrivit surselor Bloomberg.

Isărescu a preluat conducerea Băncii Naționale a României în 1990, la mai puțin de un an după prăbușirea regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu, și a fost în funcție timp de peste trei decenii, cu excepția unei perioade de un an în care a fost prim-ministru în 1999 și 2000.

În vârstă de 74 de ani are sprijinul celor mai mari partide din parlament pentru a rămâne în funcție pentru încă un mandat, potrivit unor persoane familiare cu discuțiile care au cerut să nu fie identificate, deoarece deliberările nu au fost publice. Votul privind comisia de stabilire a tarifelor din România, formată din nouă membri, va avea loc după alegerile locale și cele pentru Parlamentul European din 9 iunie, au precizat aceștia.

Isărescu nu a confirmat candidatura sa pentru un al optulea mandat la începutul acestei luni, deși a spus că va accepta o invitație în cazul în care parlamentul îl va susține. Guvernatorul s-a confruntat cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. El a redus așteptările privind reducerea rapidă a ratei dobânzii, îndemnând guvernul să limiteze deficitul bugetar estimat la 5% din producția economică în acest an.

Factorii de decizie de la București au menținut în mod neașteptat rata dobânzii de referință la 7% pe 13 mai, sfidând așteptările majorității economiștilor intervievați pentru o reducere cu 25 de puncte de bază.

Ca parte a votului parlamentar privind panoul, este probabil ca viceguvernatorul Leonardo Badea să preia rolul de prim-viceguvernator de la Florin Georgescu, care va rămâne în consiliu, potrivit surselor Bloomberg. Ionuț Dumitru, fost economist-șef al Raiffeisen Bank și fost șef al consiliului fiscal, are susținerea pentru un post de viceguvernator, înlocuindu-l pe Eugen Nicolaescu, au spus aceștia.

O parte dintre membrii actuali ai consiliului de administrație, precum Cristian Popa și Csaba Balint, vor avea probabil și ei mandatele reînnoite, în timp ce consilierul prezidențial Cosmin Marinescu s-ar putea alătura echipei, au spus sursele Bloomberg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Isărescu #BNR #record

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.